Month: aprilie 2016

Filmele românești pentru copii. Un succes sau o promisiune?

Într-o zi de școală, doamna Hanu, învățătoarea mea, ne-a vorbit despre filme. Tot ce mai țin minte din discursul ei a fost că filmele artistice au un anumit filtru prin care imaginea nu se vede extrem de clar și că mișcările sunt puțin altfel față de un tearu filmat, de exemplu. Nu cred că aveam mai mult de 9 ani. De atunci, am început să fiu atentă la tipul filmelor, la culorile care predomină, la efectele speciale, la mișcările actorilor și la mișcările camerelor de filmat. Pe măsură ce am crescut, interesul pentru studierea filmelor s-a păstrat. Am început să fac diferența între filmele americane și cele englezești, între cele românești și telenovele, de la subiecte, la peisaje, la învățăminte, la happy-end-uri, la valori promovate, la stări pe care ți le dau, intonație, vestimentație, cromatică. Am studiat cu plăcere în facultate noțiunile despre scenariile de film și televiziune, predate de doamna Jeana Gheorghiu și am bătut din ușă în ușă la televiziuni cu un script de documentar despre graffitti-ul post decembrist. Mereu m-au atras filmele …

Cât de importantă este diagnosticarea corectă. Sindromul de colon iritabil.

De prin clasa a VI-a, am început să am dureri destul de mari de stomac. Se întâmplau seara, pe la ultima oră la școală și țineau până aproape ce mă culcam. Abia puteam să mănânc friptura de pui la grătar cu piureul aburind pregătite de mama. Bunica îmi zicea că îl moștenesc pe bunicul meu, care se trata de ulcer prin spitale. Eu luam o Ranitidină și mă duceam în cameră. Adormeam chircită de durere. Am fost la nenumărați medici, am băut litri întregi de bariu. Diagnosticele variau: ba gastrită, ba început de ulcer, ba nervi la stomac. Tratamentele au abundat în pansamente gastrice și în interdicții alimentare. Nimic însă nu îmi lua durerea. Băile calde parcă îmi mai detensionau durerea.  În anii de liceu și de facultate, crizele de stomac se acutizau în special toamna. Durerea era în partea stângă, sub coaste. După ce am terminat facultatea, am început să am stări de greață și de vomă zilnic, atacuri de panică și o stare letargică. Luam tratament pentru gastrită. Un medic de la Urgențe, …

Salvați Copiii a dotat secția de neonatologie a Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” cu echipamente în valoare de 26.000 de euro

 Redirecționează 2% din impozitul pe venitul anual pentru dotarea maternităților din România Salvaţi Copiii România a donat Spitalului Clinic de Urgență ”Sfântul Pantelimon” din București un incubator performant și o masă radiantă cu sistem de resuscitare, în valoare de 26.000 de euro. Anul trecut, în maternitatea Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” au avut loc 1.500 de nașteri și au fost îngrijiți 189 de nou-născuți prematur, aceasta fiind una dintre cele 7 unități medicale de nivel 3 din București. În 2014, Salvați Copiii a mai oferit secției de neonatologie un ventilator de suport respirator, în valoare de 18.800 de euro. ”Contribuția Salvați Copiii la dotarea secției de neonatologie este inestimabilă, iar susținerea lor repetată în lupta împotriva mortalității infantile este esențială. Cu ajutorul echipamentului donat în 2014 au fost salvate viețile a multor copii născuți prematur sau care sufereau la naștere de afecțiuni respiratorii. Suntem recunoscători și pentru incubatorul și masa radiantă pe care le-am primit astăzi, aceste aparate sunt indispensabile, atât pentru copii, cât și pentru cadrele medicale care le oferă acestora îngrijiri. Aparatura …

Cum creştem copii fericiţi, cu mentalitate de învingător

 Eveniment GRATUIT dedicat părinților, util copiilor  “Copiii sunt educaţi de comportamentul adultului, nu de cuvintele sale.” Carl Gustav Jung Trăim într-o lume complexă în care părinţii trebuie să îşi echipeze copiii cu forţa de a face faţă provocărilor vieţii. Toţi părinţii îşi doresc copii care să devină adulţi responsabili, instruiţi, fericiţi şi de succes. Singurul instrument care îi ajută cu adevărat pe copii să dobândească toate aceste calităţi este educaţia pozitivă. Acest instrument se află la îndemâna părinţilor, acasă, iar la şcoală poate fi uşor transmis de către profesori. Marea provocare este că atât părintele, cât şi profesorul, au nevoie să înţeleagă că acest instrument există, că este uşor de folosit, o dată descoperit, şi că îl pot folosi pentru a construi mentalitatea de învingător a copilului. Singura condiţie obligatorie este să îl folosească într-o manieră corectă. Centrul de învăţare a limbii engleze Shakespeare School vă invită să descoperiţi acest instrument inovativ de parenting. Vom afla împreună mai multe detalii extrem de practice, cu aplicabilitate imediată, în cadrul evenimentului cu participare GRATUITĂ „Educaţia pozitivă şi Teoria …

“N-ai cum să găsești într-o carte sau la o conferință o rețetă pentru copilul tău”

Măriuca: Mami, îmi iei și mie un pian de-adevăratelea? Eu: Sigur iubita, cu condiția să înveți să cânți la pian, cu o profesoară. Măriuca: Păi eu știu deja să cânt. Vrei să-ți arăt? Iubita mea face degetele evantai și începe să le izbească de masă, fredonând haotic o melodie și legănându-se pătrunsă de muzică. ———————————- Măriuca: Mami, îmi iei și mie un laptop? Eu: Da, guriță, dar va trebui să te învăț să scrii la el. Măriuca: Eu știu deja să scriu la laptop. Uite, îi scriu acum un mesaj lui Vlăduț. Îmi la laptopul meu, și-l așează în brațe imitându-mă și începe să scrie în continuarea articolului pe care îl începusem: nfwaothawodslașțr v9pb4nyugă-ewoîwătgj450ățhiexjyt0ăhrtdkpgkrăkqlrke0geksîlerkhwqge-glqgkeăhgewflerkțhonjtrkgăfîdșÎĂHNJRÎ=Q ——————————————— Bogdan (Tăticul Urban): Hai, mă, mai lasă-mă cu toate teoriile astea. Cine a stat să studieze creierul copilului? Nu mă mai înnebuni cu stadiile de dezvoltare, cu cortexul lui pește în ploaie. Crezi tu că îți zice ție cineva cum să-ți crești copilul? Eu: Au stat mulți să studieze creierul copilului și dacă nu știi tu de ele nu înseamnă …

Ce înseamnă pentru tine, timp de calitate?

Un grup de inițiativă format din Itsy Bitsy FM, lideri de opinie – Andreea Marin, Virgil Ianțu și Tili Niculae -, parlamentari, specialiști psihologi și asociații de părinți, cu susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, încep o campanie în urma căreia își doresc să schimbe relația dintre copiii și părinții din România. Un nou studiu (“Timp în familie”, realizat de Open I Research, la comanda Itsy Bitsy FM, în 2016, disponibil la cerere) subliniază strigătul de ajutor al copiilor: 6 din 10 simt nevoia să petreacă mai mult timp cu părinții, deși doar 24% dintre părinți simt la fel. Grupul de inițiativă anunță planul de acțiune pe 2016, ce include publicarea “primului decalog pentru părintele modern” și continuarea demersurilor ca 1 Iunie să devină zi liberă la nivel național. Românii care susțin inițiativa sunt chemați să se alăture pe pagina de Facebook 1 iunie zi liberă. Studiile arată că părinții români reacționează când copiii lor au probleme de sănătate fizică, dar nu sunt preocupați de sănătatea emoțională a celor mici. Psihologii subliniază …

Am încercat Frixion de la Pilot, cariocile care se șterg de pe canapea

De când mă știu, casa pentru mine este un loc sfânt, un loc în care am nevoie să îmi creez armonia și echilibrul prin ordine și curățenie, prin lumină naturală și uleiuri esențiale de patchouli, prin flori proaspete și muzică zen. Este o provocare să o mențin așa atâta timp cât am doi copii mici și mult timp după ce am devenit mamă, am simțit că armonia s-a transformat în haos. Am fost nevoită să mă flexibilizez și să prioritizez odihna, siguranța și joaca. Însă una dintre limitele mele peste care nu am toleranță să trec este desenatul pe pereți. Sigur că le ofer alte variante copiilor (role de hârtie, role autocolante cu zâne, tablă cu cretă sau markere), însă tentația unor pânze de desenat până la tavan este mare pentru copii. Fiecare părinte o știe. Ca să elimin din riscuri, am evitat cât am putut să le cumpăr fetelor carioci. Sau dacă au primit, le-am folosit în vacanță, la munte, unde desenam pe pajiște, iar lambriurile casei se lemn nu erau la fel de …

Ce facem cu copiii vara? Episodul 1: “Tabere urbane”

Pentru că se apropie vacanța de vară și mulți dintre noi nu avem posibilitatea să stăm cu copiii 2 luni și jumătate acasă, pentru că de vacanțele la bunici puțini norocoși mai beneficiază, pentru că tabere pentru copii între 4 și 10 ani se organizează destul de rar de către grădinițe și scoli, pentru că mulți nu au bone sau alt ajutor de la rude, m-am gândit să încep serialul Ce facem cu copiii vara? Voi aduna variante de tabere, activități, evenimente pentru copii și le voi împărtăși aici. Dacă știți și alți oameni frumoși și devotați care organizează tabere pentru copii, vă rog să ni-i faceți cunoscuți. Pentru mine, până acum, conceptul de tabără exprima o excursie de peste 5 zile și 4 nopți, fără părinți, împreună cu educatori/profesori/traineri, în afara localității. Acum, termenul este folosit și pentru o perioadă consecutivă de zile, în care copilul este lăsat dimineața în grija unei insitutuții și a unor traineri împreună cu care face activități și este luat seara, asemenea programului de la grădiniță/școală. Începem cu Taberele …

O altă variantă de a-ți serba copilul

Din spatele meu, vine ca o vijelie de lumină, mă prinde cu brațul ei subțire și destul de firaj de ceafă. Îmi ia fața în palmele ei transpirate și îmi zice, abia trăgându-și suflul: E cea mai frumoasă petrecere. Sunt fericită. Te iubesc mămicuța mea mică, Ana Nicolescu, Mămica Urbană, cea mai bună mamă din lume cu cel mai frumos păr, mai frumos ca a lui Rapunzel. Apoi fuge râzând cu prietenele ei zglobii, lăsându-mă pe mine pe podeaua Conacului, încărcată cu iubire și apreciere și cu ochii împăienjeniți de lacrimi cu aromă de nostalgie. Cu o lună înainte, într-o discuție tensionată cu ea care nu stătea locului (se plimba cu tortineta în casă la 10 seara, trântea capacul de la wc, scotea toate jucăriile nu ca să se joace, ci ca să le văd și eu că uit de ele, mami, bea apă din 3 pahare și 2 căni diferite, apoi scuipa apa înapoi în ele, îmi lua pantofii cu toc și eșarfele și improviza o mini scenetă etc.) o întreb sleită de puteri …

“Aventurile Iepurașului în Pădurea cu Povești”, la Teatrul de pe Lipscani

  Duminică, 17 Aprilie, orele 11:00, la Teatrul de pe Lipscani, are loc premiera “Aventurile Iepurașului în Pădurea cu Povești”. Acesta este un spectacol despre curaj, prietenie și puterea imaginației, în care ingredientul de bază este interactivitatea dintre actori și copii. Spectacolul este construit în acealși stil vesel care a consacrat stilul Zurli. Cu ajutorul Iepurașului, copiii descoperă cum pot să-și folosească imaginația și de unde pot lua curaj atunci când au emoții sau le este frică. În Pădurea Poveștilor, Iepurașul ȚupȚup salvează oul fermecat din ghearele lupului, oul în care Lupul a închis toate poveștile. O poveste originală scrisă de Mirela Retegan și jucată cu mult talent și bucurie de Ruxandra Coman, Cornel Mihalache, Carmen Magdalena Sascău, Ionuț Varodi și Ștefan Opreanu. Biletele s-au pus deja în vânzare și le puteti achiziționa de pe www.bilete.ro sau de la casieria teatrului (strada Lipscani nr. 53, de luni până duminică, între orele 12:00 – 22:00, telefon 0734.000.236 ). Costul biletelor este de 30 de lei/persoană. Codul de acces în sala de spectacol va fi cel mai larg zâmbet pe care îl aveți în …