Dintre toate edițiile Digital Parents Talks, cea cu numărul 17 a fost, pentru mine, ca o lovitură de tren. Am vorbit despre cât de mult de ne expunem copiii pe blog și în social media, ce riscuri sunt pentru ei, dar și pentru noi și ce modele de comportament dezvoltă din cauza supra expunerii. Am simțit că este necesară o astfel de discuție cu bloggerii pentru că, fără să ne dăm seama și cu cele mai bune intenții, putem să le face rău copiilor noștri. Și asta este una dintre greșelile pe care le-am făcut și eu.
Supra expunerea nu se referă doar la părinții cu blog, ci la toți părinții care postează poze și informații despre copiii lor în mediul online: poze de la școală, spectacole, din vacanțe, ce le place să mănânce, ce prieteni au, pe unde merg în vizite, ce sporturi fac și unde, cu cine s-au certat, când au renunțat la scutece, cât de mult au fost alăptați, episoade de bullying etc.
Ce se poate întâmpla cu pozele și informațiile despre copiii noștri, pe care le postăm în online?
- Există riscul ca ele să ajungă la persoane necunoscute, iar unele care pot fi din rețele de pedofili.
- Uneori, în caz de divorț, unul dintre părinți își poate acuza partenerul blogger că a exploatat copiii pe blog și se pornește o anchetă cu impact emoțional puternic.
- Mai mult, se poate ca peste 10 ani, copilul să își dea în judecată părintele că l-a expus fără acordul lui și i-a afectat imaginea și integritatea.
Invitații la DPT17 au fost Daniela Dumitrescu, psiholog Protecția Copilului, Angelica Juracopshi, avocat, Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii, Mădălina Sava, specialist psihologia interacțiunii sociale și bloggerii Amina Tomescu și Ioana Marinescu.
Redau aici ideile principale ale discuției și promit să revin mai amplu și mai ancorat, eventual cu o campanie, în 2019.
Prin faptul că postăm multe poze și informații în Social Media creăm obiceiuri în copiii noștri.
Întrebarea pentru părinți este: ce nevoie emoțională ne acoperă expunerea în online? De cele mai multe ori, răspunsul este validarea. Așa se face că așteptăm validare de la o terță persoană pentru că nu o primim sau nu am primit-o în familie. Învățăm că trebuie să ne purtăm într-un fel dezirabil în online ca să primim apreciere (like-uri). Atenție, însă, că reperele din online diferă de reperele din offline. Relațiile virtuale nu ne hrănesc, ci ne preocupă și crează un fond anxios: intrăm des să vedem cine ne-a mai dat un like, cine a comentat, cine ce a mai postat.
Copiii văd ce fac părinții și, la rândul lor, vor dori validare de la persoane necunoscute, nu de la părinți (de la persoanele lor de atașament). Consecința? Punem în copiii noștri alte repere.
Prin expunerea exagerată creăm cultul etalării. Una este să împărtășim într-un grup restrâns și alta să etalez. Limita decenței înseamnă protecție pentru copil.
Speakerii au spus că deja se analizează, de către departamentele de marketing, profilul copiilor noștri ca viitori consumatori prin prisma a ceea ce postăm. Așa că mare grijă la ce informații aruncăm în online despre copiii noștri. Fiecare om are dreptul la intimitate și la protecție. Este esențial ca noi, ca părinți, să ne protejăm copiii. Dacă nu o facem noi, o face Avocatul Copilului, funcție care a fost reglementată în ianuarie 2018.
Copiii care apar în reclame sunt protejați de lege
Dacă este vorba de un copil care apare în reclame, avem și aici o lege care îi protejează: “Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituții de învățământ, de protecție specială, reeducare și detenție sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.”(ART. 90 Legea nr,. 272/2004 privind protectia drepturilor copilului).
Noi patologii pentru copiii din era Facebook și whatsapp
Psihologii spun că în câțiva ani se vor dezvolta noi patologii pentru că amploarea fenomenului este mare și nu ținem pasul cu ritmul integrării online-ului. Vă recomand articolul scris de psih. Daniela Dumitrescu să vedeți cum adolescenții deja nu mai fac diferența dintre lumea reală și cea virtuală. Pe mine m-a pus pe gânduri scindarea între aceste două lumi. Articolul se numește Băgăm și noi un PRG?
Următoarea întrebare pe care este bine să ne-o punem este: Cum vrem să arate copiii noștri ca adulți? Care din comportamentele, valorile, principiile mele de azi îl ajută pe copil să devină adultul la care visez.
Ce este de făcut?
Ce putem face ca părinți pentru ca ai noștri copii să nu dezvolte patologii provocate de cultul etalării?
- Să hrănim relația dintre noi și copii cu deschidere, iubire, susținere, curiozitate și empatie. Să îi asigurăm că pot veni la noi cu problemele lor și că nu îi vom judeca, nu îi vom critica și nu le vom lua în derâdere problemele, astfel încât noi să fim sursa răspunsului căutat, nu internetul. Sau măcar să fim o primă sursă.
- Să nu uităm că, pentru copii, suntem primul model cu bune și cu rele. Așa că să le arătăm obiceiurile sănătoase din offline și bucuria pe care o avem când citim o carte, facem yoga sau ne vedem cu prietenii, ori cu familia extinsă.
- Am putea plasa internetul în zona de fun, nu de nevoie și când nu știm să facem o mâncare, de exemplu, să o sunăm pe mama și astfel să hrănim și relația cu ea.
- Este important să avem un cerc al nostru în familie, o anume intimitate despre care nu vorbim în public, un fel de grădină interioară care să ne dea tuturor membrilor rădăcini.
- Să le spunem copiilor ce să facă dacă sunt abuzați.
Acestea sunt informațiile care au avut impact asupra mea din prisma moderatorului. Revin cu link-uri de la colegii mei bloggeri care au fost în sală, pe măsură ce vor scrie.
Digital Parents Talks este un concept pe care îl cresc împreună cu Lavinia Pavel, la Parenting PR. L-am început acum 2 ani și până acum am avut 17 ediții. Ne dorim să aducem în fața bloggerilor specialiști din cât mai multe domenii care să ne ajute să fim bloggeri cât mai buni. Mulțumim, Lidl, pentru susținere. Mulțumim, Mustela pentru cadouri și Ok Center pentru găzduire.
Text: Ana Nicolescu
Foto: Mihai Răitaru
