Eu ca mamă
Leave a comment

Lista mea cu must-have-uri înainte de venirea pe lume a unui copil

pampers

Venirea pe lume a unui copil (mai ales dacă este primul) schimbă dinamica cuplului și a familiei lărgite. Mulți părinți se așteaptă, așa cum m-am așteptat și eu, ca totul să fie roz, așa ca în filmele americane, când copilul mănâncă liniștit, adoarme imedat în patului lui și se trezește a doua zi dimineață cu zâmbetul pe buze.

În realitate însă lucrurile stau altfel: mamele nu sunt învățate când și cum să schimbe scutecul copilului, ce tip de scutec să aleagă, cum să-și alăpteze copilul, când începe diversificarea, ce jucării să aleagă pentru anumite grupe de vârste, cum să se joace cu copilul, ce pot afla prin joc de la copilul care încă nu vorbește?

Mie nu mi-a dat nimeni nicio listă înainte de a o avea pe Măriuca. Așadar, iată, pentru ca vouă să vă fie mai ușor, câteva sfaturi.

  1. Nu întâmplător Pampers este primul pe lista mea! 🙂 Încă dinainte să se nască Măriuca aveam baxul cu Pampers Premium Care și cu șervețele Pampers Sensitive pregătite. Recunosc, le-am ales pentru că era brand-ul despre care auzisem cel mai mult și mi se părea că este și cel mai bun. Timpul și experiența au confirmat eficiența scutecelor, atât la Măriuca, cât și la Julie și am rămas fidelă brandului. Am apreciat câteva caracteristici esențiale:
  • Lichidul nu se scurgea în afara scutecului.
  • Pielea copiilor rămânea uscată după înlăturarea scutecului.
  • Benzile adezive nu se desfăceau peste noapte, chiar dacă Măriuca le mai dezlipea și le lipea înapoi, în joacă, înainte să îi pun pijamaua, lipiciul se menținea eficient.
  • Elasticul din jurul picioarelor era suficient de strâns cât să nu lase să iasă ce trebuia să stea înăuntru și sufiecent de larg încât să nu sugrume și să irite pulpele cărnoase de bebeluș.
  • Întotdeauna am construit povești pornite de la desenele de pe scutece și am acordat o importanță maximă mângâierilor și drăgălășeniilor la schimbarea Pampersului. Uneori mă surprindeam schimbând mecanic scutecul, fără să interacționez cu copilul. Când ridicam ochii, atât Măriuca, cât și Iulia, îmi căutau privirea, aprobarea, asigurarea că totul este bine, că sunt acolo cu ele și că se rezolvă totul imediat cu un scutec curat și uscat. Recomandarea mea este să nu faceți diferite grimase de dezgust oricât de neplăcută ar fi treaba din scutec, copiii ar putea înțelege că au făcut ceva greșit sau rușinos. Ori acesta este un mesaj greșit deoarece ce e natural, fiziologic, nu este greșit sau rușinos.

La fiecare dintre fete, aveam o data pe zi, momentul cu eșarfe când le schimbam Pampersul. Le dezbrăcam complet și plimbam pe piele eșarfe ușoare diafane, colorate, pe care le alternam cu mângăierile mele și cu mulți pupici. Ne conectam așa de duios, de liniștitor, încât uneori adormeau, iar eu mă uitam cu admirație la ele.

  1. Marsupiu sau port-bebe ergonomic care păstrează o poziție a copilului corectă din punct de vedere anatomic. E foarte ușor de pus și de scos, copilul se poate poziționa atât în față, cât și în spate, poate fi folosit și de alți membrii ai familiei. Eu am folosit un astfel de marsiupiu cu Julie de la 6 luni până la 3 ani. Nu mai încape în el, că tot i-ar face plăcere să se lipească de mine și să îmi simtă inima cum îmi bate. Pănă la 6 luni, am folosit wrap elastic. Am preferat aceste sisteme de purtare în defavoarea căruciorului pentru că:
  • Julie mă simțea lângă ea, iar eu o simțeam pe ea și orice fel de neregulă ar fi apărut.
  • Cea mai frecventă întrebare a fost: Nu te rupe de spate? Nu, dacă este reglat corect.
  • Îți poți pupa copilul pe frunte ori de câte ori dorești și îl poți liniști înainte de creșă sau de orice alt obstacol din viața lui.
  1. Pompă electrică de muls și recipientele aferente (rezistente la congelator și la încălzirea în cuptorul cu microunde ori în apă fiartă). Acestea mi-au fost extrem de utile când aveam câte un eveniment/o întâlnire și nu puteam să ajung acasă la timp cât să o alăptez pe Măriuca/Julie.
  2. Steamer-ul pentru perioada diversificării. Eu am avut un aparat care m-a scutit de fiertul legumelor în fiecare zi și de fierberea exagerată. Puneam legume în cuvă, până la semnul indicat, turnam apă măsurată, tot la indicațiile de pe aparat, setam timpul la desenul cu legume și îmi vedeam de treabă. După 10 minute, mă anunța că sunt gata legumele, întorceam recipientul, îl fixam bine, roteam de buton și blenduiam amestecul. Lăsam la răcit și îl serveam Măriucăi. Același aparat l-am avut și la Julie, doar că ei nu îi mai blenduiam amestecul, lăsam legumele tăiate fâșii, iar ea le prindea cu degetele și le explora cu toate simțurile.
  3. Termometru deștept care ia temperatura prin plimbarea lui aproape de frunte, timp de câteva secunde. Nu se pune la axilă, la tâmplă sau în fund, nici măcar nu atinge copilul, nu este nevoie să îl trezești noaptea. Și da, este extrem de eficient. L-am avut în comparație cu tot felul de terometre fie clasice, fie avangardiste, și a ieșit mereu câștigător. Și e jucător de cursă lungă. Îl folosim și acum.
  4. Aspriator nazal care se cuplează la aspirator. Mi s-a părut cel mai eficient. Noi nu am reușit cu cele care se strângeau în mână și făceau vacuum sau cu cele cu care trebuia să tragem cu gura. Necesită muncă de încredere de dus cu copilul, însă imediat ce se simte în siguranță, vrea singur să meargă să și-l pună. Și zic asta din experiența cu doi copii.
  5. Scaun de mașină. Nu vă zgârciți când vine vorba de siguranța copilului, mai ales când încă nici nu își ține bine capul. Recomandarea mea este să nu faceți niciun compromis legat de siguranțaa vieții copilului vostru.
  6. Știu că vocea mamei este cea mai duioasă din lume, însă mama este și ea om și în unele seri, numai de cântat cântece de leagăn nu îi arde. Noi avem două CD-uri cu muzică de leagăn pe care fetele mele le ascultă de când erau bebeluși și până acum. Sunt cântece duioase, aromonioase, cu versuri deștepte, cu ritmuri și voci diferite, cu orchestră. Minunate.

Cam acestea sunt recomandările mele de bază. Probabil că veți fi surprinși de ce lipsește căruciorul. Ei bine, noi la Măriuca am folosit exclusiv cărucior (unul extrem de scump, dar și foarte bun), la Julie, eu am folosit wrap-uri și marsupiuri. Doar bona o plimba pe Julie în cărucior. Dacă ar fi să o iau de la capăt, nu aș mai cheltui atât de mult pe un cărucior, ci mi-aș lua unul care să fie ușor ca greutate, să se manevreze extrem de ușor și să fie pliabil rapid și cu o singură mână, asemena unei umbrele.

La biberoane, nu am remarcat o super mega diferență între brand-urile fruntașe. La Julie nu a fost nevoie nici de suzetă, nici de biberon, nu le-a acceptat, pur și simplu. În schimb, o alpătez și acum, la 3 ani.

Cât despre cădița de baie, am remarcat inutilitatea ei când am descoperit că putem să facem baie bebelușului și în chiuvetă, ținut într-un anumit fel, după o metodă de la o pediatră bătrână și blândă. Doar pentru călătorii, am găsit utilă o cădiță pliabilă, care economisea foarte mult din spațiul din baie.

Iar pe lângă recomandările fizice, pe listă sunt și cele emoționale.

  • Acceptați orice fel de ajutor, oricând, oricât, de la început, de la persoane de încredere.
  • Nu vă abandonați și nu-i oferiți copilului lecția sacrificiului.
  • Nu vă speriați dacă apar dezechilibre în cuplu. Este normal. Dacă lucrurile devin grave, există terapeuți de cuplu. Mergeți cu încredere să vă salvați căsnicia.
  • Puteți alăpta, laptele mamei este cel mai bun aliment din lume pentru copil. Dacă nu vă simțiți sigură, înainte de a da buzna în cutia cu lapte praf, vorbiți cu un consilier în alăptare.
  • Dacă nu faceți față cu somnul vostru sau al copilului, există consilieri în somnul copilului.

Să avem copii sănătoși și să creștem frumos împreună.

Text: Ana Nicolescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.