„Nu ne nastem cu nevoia de a fuma”, Diana Vasiliu, coach anti-fumat

Tigari lungi, tigari scurte. Tigari de foi, tigari cu arome. Tigari contrafacute, tigari „de calitate”. Narghilea, pipa, trabuc cubanez. Tigara de „dupa”. Tigara fara de care cafeaua nu e cafea. Tigara fumata pe furis in wc-ul scolii. Tigara matura de pe culoarele facultatii. Tigara adulta din pauzele de la serviciu. Tigara dupa care tanjesti cand tocmai ce ai vazut o scena din filmul preferat in care ea, actrita voluptoasa, cu parul bogat si picioare lungi o savureaza. Tigara care iti tine mainile ocupate cand nu stii ce sa faci cu ele. Fumul ei dupa care te ascunzi cand nu stii ce sa zici si te simti fastacit. Tigara prietena, tigara dusman. Tigara in toate formele ei. Toate intr-un interviu cu Diana Vasiliu, singurul terapeut anti-fumat din Romania, specializat in Metoda Allen Carr Easyway.

Cine este Diana Vasiliu?

Diana Vasiliu: Hmmm…. ce greu e sa raspunzi la intrebarea asta fara s-o virezi in clisee patetice. Sau fara sa te rezumi la functii scrise pe carti de vizita. M-ai incuiat de la prima intrebare! 🙂

Ce are atat de special metoda Allen Carr de are peste 90% sanse de reusita?

Diana Vasiliu: Abordarea este complet diferita fata de metodele clasice. In vreme ce acestea se concentreaza pe invinovatirea si infricosarea fumatorilor, indiferent daca vorbim despre eterna metoda a vointei sau despre mai modernele cai care implica adjuvanti nicotinici (tigari electronice, plasturi/gume cu nicotina etc.), metoda Allen Carr porneste de la premisa ca, de vreme ce stim cat de rau e fumatul, nu are rost sa mai bata apa-n piua cu informatii care fie invinovatesc omul, fie il inspaimanta, fie ii declanseaza tot felul de mecanisme de aparare. Drept care, vorbim despre motivele pentru care, totusi, fumam. Intelegem cum functioneaza aspectele fizice si psihice ale capcanei nicotinice si, intelegand, descoperim ca, de fapt, nu mai regasim nicio bucurie in fumat. Se produce astfel o “alchimie” mentala, prin care perspectiva asupra tigarii este complet schimbata, fricile sunt inlaturate si omul redevine liber. Si drept urmare, este fericit. Spre deosebire de vechile metode care se bazeaza pe antrenamentul vointei, pe anduranta, pe abtinere si care sunt chinuitoare pentru ca transforma tigara intr-un “fruct oprit”. Or, stim prea bine ca omul nu se descurca tocmai admirabil in fata unui fruct oprit.

Ce este fumatul? (Cu toate implicatiile sale psihologice, sociale, medicale etc.)

Diana Vasiliu: Cate sunt de povestit! Tocmai pentru ca are atatea implicatii: psihologice, medicale si da, sociale, la nivel de populatii subjugate! Fumatul este poate cea mai ingenioasa capcana creata de om, cu ajutorul naturii. O capcana care a reusit sa prinda pe toata lumea, indiferent de cultura, rasa, religie, gen, educatie sau posibilitati financiare. De ce? Pentru ca merge pe niste cai ce tin de natura umana. Care e aceeasi, pretutindeni.

Cum vad fumatorii tigara? Ce lume iluzorie le creeaza si de ce are atat de mare succes?

Diana Vasiliu: Fumatorii vad ce li s-a spus o viata. Li s-a povestit ca tigara ajuta in cutare situatii, ca e un sprijin, ca e o prietena si ca e o sursa de placere imediata. Unde ni s-au spus basmele astea minunate? Pretutindeni! In filme, in fotografii, in muzica, in teatru. Si daca ne gandim ca toate generatiile incepand cu secolul trecut si continuand cu mult spor si cu nou-nascutii de azi, toti am fost programati de mici, fara sa stim, sa consideram fumatul ca pe ceva firesc, vazand acele “terminatii” care emanau fum in gura oamenilor din jurul nostru, putem avea scenariul unui dezastru mental. Iluzia a inceput odata cu priemele asocieri care ni se formau in creierul nostru: ori de cate ori ne priveam parintii fumand fericiti la o petrecere, in mintea noastra se “salva” un “fisier” cu o informatie: fumatul ajuta la socializare. Ori de cate ori observam profesorii fumand in pauze, alergand la fumoarele din scoli, in mintile noastre se crea o noua legatura: fumatul inseamna pauza. Sau, la fel de bine, pauza inseamna fumat. Si tot asa. In paralel, filmele erau (si inca sunt) doldora de eroi care in momente cheie isi aprind o tigara. Mintea noastra inmagazina iluzie dupa iluzie. Si odata aparut momentul potrivit, nimic n-a mai stat in calea primei tigari.

 nicotine1

Ce se intampla cand un adolescent se apuca de fumat? De ce o face? Cum de unii dupa ce au incercat o tigara, nu mai pun gura pe ea toata viata, iar altii ii devin sclavi?

Diana Vasiliu: Toti ne apucam in general din aceleasi motive: curiozitate, rebeliune… Desi, e impropriu spus ca ne apucam, pentru ca noi, de fapt, nu ne-am “apucat” niciodata de fumat. Nu-i ca si cand am luat decizia ca in ziua Z ne vom “apuca” de fumat, ca ne asumam o viata de fumatori, ca, la o adica, ne asumam si riscurile pe care le implica! Nu am semnat niciun contract. Pur si simplu, am fumat o tigara. Sau nu! Nici macar n-am fumat-o, pentru ca habar n-aveam sa fumam! Iti trebuie un training special ca sa inveti sa fumezi! Nu e nimic mai nefiresc decat sa-ti inunzi plamanii cu fum (asa se moare, spre exemplu, in incendii). Iar prima experienta cu tigara este, pentru cei mai multi dintre noi, extrem de neplacuta: gustul te frapeaza, fumul e peste tot – iti intra in nas, in ochi, te ineci, tusesti, iar daca printr-o minune chiar reusesti sa inhalezi asa cum se cuvine, te apuca ameteala, ba unii chiar lesina! In cel mai fericit caz, prima tigara te lasa rece. Nu-ti place, nu te impresioneaza, te intrebi: ce-i asa mare chestie? Uite, vezi? N-am patit nimic. Dar de fapt, ai patit. Tocmai s-a strecurat in tine un drog extrem de puternic – nicotina. Care, daca am fi ramas la acea prima experienta si atat, nu ar fi creat probleme – corpul recunoaste nicotina ca fiind o otrava letala (e un insecticid foarte puternic) si o scoate rapid, prin caile metabolice. Nefiind un drog care sa lase in urma o stare de sevraj fizic, ci doar o senzatie fina de gol, de nesiguranta, tu habar n-ai ca esti, totusi, in sevraj. Si-ti revii si gata! Dar daca ai ghinionul unui anturaj care sa-ti spuna ca placerea vine in timp si ca trebuie sa insisti ca sa ajungi sa “simti” ceva, odata cu a doua tigara instalezi, fara sa stii, si fara sa vrei, mecanismul autogenerator al adictiei: prima tigara creeaza nevoia pentru a doua tigara, care vine si umple golul creat de prima, dar care genereaza si ea, la randul, ei un gol care o cere pe a treia tigara si tot asa. Bun venit in labirintul dependentei! Cei mai norocosi dintre tineri s-au oprit la prima experienta. Din pacate insa, cei mai multi dintre noi nu am avut acest noroc. Si-am insistat. Ani de zile.

De ce unii se reapuca de fumat dupa ce s-au lasat? Ce nu a functionat in vechea metoda prin care au renuntat la fumat? Sau in asocierile pe care acestia le fac cu fumatul?

Diana Vasiliu: Cand oamenii se lasa prin metoda clasica a vointei, in sufletul lor ramane un gol. Ei simt ca au pierdut un prieten, o sursa de placere, un sprijin neconditionat si atunci raman vulnerabili. Or, daca se gasesc intr-un context nepotrivit, la momentul nepotrivit, este foarte probabil sa cada la loc in vechile practici. Prietenul jelit se intoarce. Ce n-a functionat in aceasta metoda este insasi maniera de abordare a fumatului. In cazul metodei Allen Carr, singura problema e usurinta cu care te lasi de fumat. Nu glumesc! E atat de usor, incat uiti foarte repede. Si uite-asa trec luni, poate chiar ani si la un moment dat unii redevin curiosi – ce gust mai are tigara dupa atata vreme? Oare-mi mai place? Si aprind o tigara, asa cum au facut-o in adolescenta, repetandu-se scenariul de atunci: nu le place prima tigara, e dezgustatoare, li se pare ca nu li s-a “intamplat” nimic (pentru ca fumatul nu-ti ofera nicio stare speciala), dar au deschis portita pentru reinstalarea adictiei. Si peste cateva zile mai trag o tigara pentru ca, nu-i asa, nu se intampla nimic. Si, zi dupa zi, tigara dupa tigara, aluneca din nou in prapastie. Si ce e mai trist este ca isi amintesc fericirea de dupa ce s-au lasat de fumat si ar face orice sa dea timpul inapoi s-o retraiasca. Dar acum e mult mai complicat. Sau, alteori, oamenii nu respecta instructiunile dupa sesiune si se trezesc inotand impotriva curentului. Si cumva, aluneca iarasi in “metoda vointei”. Care e teribil de dificila! E doar o chestiune de timp pana cand vor pune capat chinului si isi vor aprinde o tigara. Puf! Si gata, au luat-o de la capat. Si sigur ca sunt si acele cazuri mai dificile, unde fumatul e un simptom pentru o problema mult mai adanca si mult mai veche, care isi gaseste rezolvarea in alte forme de terapie. Dar aceste cazuri sunt foarte rare.

Unii parinti isi “sustin” adolescentii in ale fumatului spunandu-le ca este ok sa fumeze de fata cu ei si le dau bani sa nu cumpere tigari contrafacute, ci unele mai de “calitate”. Tigari de calitate: adevar sau mit? Ce risca acesti parinti? Dar copiii lor? Ce ar fi indicat sa faca?

Diana Vasiliu:  Parintii se afla intr-o zona tare complicata cand vine vorba sa-si protejeze copiii de pericolele de “afara” si e tare usor sa judeci. Dar pana n-ai fost in situatia omului acela, ar fi bine sa te abtii. Unii parinti interzic cu desavarsire si ameninta cu infernul dantesc daca-si prind copiii fumand. Dar, din pacate, la vremea adolescentei tocmai un astfel de scenariu intriga si transforma tigara intr-un fruct oprit apetisant. Urmarea o stim. Alti parinti, tocmai pentru ca stiu ce periculos e sa te joci cu fructele oprite, le ofera copiilor libertate absoluta, in speranta ca daca nu vor mai vedea in tigara o interdictie, nu vor mai dori sa testeze. Dar din nou, copilul vede in asta o validare a comportamentului sau si o “binecuvantare”, iar daca parintii sunt chiar fumatori (mai ales parintele de acelasi sex, cu care se identifica), va vedea in aceasta abordare relaxata prilejul excelent de a petrece timp cu parintele fumator. Am nenumarate cazuri de clienti care, din dorinta de a crea o legatura complice cu mama sau cu tata, au fumat ani de zile. Alti parinti initiaza ei insisi fumatul la copil, folosind drept justificari – “Mai bine fumeaza de fata cu mine, decat sa se ascunda” si “Decat altele, mai bine sa fumeze“.

Problema cu aceste rationamente este ca sunt false sau incomplet dezvoltate. In cazul primului, acei parinti trebuie sa stie ca fumatul inseamna adictie de drog, deci copilul va fuma nu doar de fata cu ei, ci oriunde, oricat, pe masura ce limita de toleranta la drog creste. In cazul celui de-al doilea rationament, trebuie stiut ca deseori tigarile sunt deseori poarta de intrare si pentru alte droguri. Or, daca mama si tata sunt de acord cu tigarile, probabil vor fi de acord si cu alte lucruri fumate sau prizate. Ce parinti cool am! In tot cazul, cum o dai, nu-i bine, ca parinte. Dar asta stiam deja J . Nu exista strategie perfecta. Dar cred ca exemplul personal al parintelui este prima conditie care trebuie luata in considerare. Statistic, copiii din familii de fumatori au de 4 ori mai multe sanse sa se apuce de fumat, decat cei din familii de nefumatori. Apoi, chiar daca suntem nefumatori, asta nu garanteaza protectia copiilor nostri decat daca ne mutam in varf de munte sau pe o insula pustie, fara acces la mass-media, fara a vedea nicaieri actul fumatului. Si atunci suntem in siguranta, pentru ca, ghici ce, nu ne nastem cu nevoia de a fuma! Dar cata vreme traim in mijlocul altor oameni, este imposibil sa-i protejam de influentele negative.

Insa ce putem face, ca parinti, este sa discutam cu ei, sa le povestim ce inseamna fumatul, ce inseamna drogurile si adictiile in general, sa le oferim cat mai multe informatii si apoi sa le dam libertatea de a alege ce sa faca ei insisi cu acele informatii. Stiu ca e cumplit de greu, stiu ca e mai la indemana sa ameninti cu flacarile Iadului sau sa pretinzi ca esti cool si liber in speranta unei “psihologii inversate”, dar aceste strategii rareori dau roade.

Si ca sa raspund si la restul intrebarii, nu exista tigari “de calitate”. Chiar acum cativa ani a fost o campanie a industriei de tutun, in colaborare cu statul roman, care indemna consumatorii la cumpararea tigarilor necontrafacute. Am scris pe larg aici. Tigara “de calitate” este un concept absolut odios.

Odata trecuti de perioada adolescentei, pastram fumatul la serviciu si credem ca ne ajuta sa ne integram, sa participam la micile barfe de birou, sa socializam, sa fim sociali, credem ca ne elibereaza de stres. Care este de fapt adevarul? Pe langa minutele adunate in ore pe care le pierdem? Care este legatura dintre fumat, stres si socializare?

Diana Vasiliu: Niciuna. Singura legatura este cea care ni s-a vandut de mai bine de un secol. Basme de PR. Exista o lege: repeta o minciuna de suficient de multe ori si de la un punct incolo, lumea va ajunge sa creada ca e adevar. Motivul principal pentru care fumam este ca suntem dependenti de nicotina. Apoi, din pacate, asocierile inregistrate in mod repetat intre tigara si diferite stari (stres, relaxare, concentrare, plictiseala), produse (cafea, alcool), momente (de obicei, “dupa”: masa, sex etc.) ni s-au intiparit bine de tot in minte. Drept care, odata instalata adictia, incepem sa refacem scenariile pe care le-am vazut in filme, acasa, la prieteni. Si, nefiind o dependenta care sa aiba sevraj fizic, habar n-avem ca suntem, de fapt, depedenti si ne iluzionam cu faptul ca fumam de placere, ca sa socializam, ca sa ne calmam etc.

Ce se intampla cu fumatul in perioada sarcinii? Care sunt premisele de la care pornesc gravidele, miturile cu care se alina pentru a nu se lasa de fumat?

Diana Vasiliu: Ca orice alt fumator, femeia insarcinata se lupta concomitent cu doua ganduri contradictorii: vreau sa ma las de fumat si vreau sa continuu sa fumez. Spre deosebire insa de restul fumatorilor, in cele mai multe cazuri, gravida a auzit diverse informatii, din care a dedus ca daca intrerupe fumatul, copilul din pantece ar putea avea de suferit. Nimic mai fals. Iata 3 mari mituri propagate in randul femeilor insarcinate, care trebuie imediat demolate:

MITUL # 1 – Daca ma las brusc, sevrajul va afecta copilul.

FALS! Sa gandim logic: dependenta de nicotina nu prezinta sevraj fizic, asa incat, cand se lasa de fumat, mama nu-i va mai transmite fatului nimic altceva decat oxigen si nutrienti, prin cordonul ombilical. De asemenea, ratia de peste 4000 de otravuri periculoase/tigara, monoxid de carbon, gudron si nicotina (un insecticid), va fi oprita. Sevrajul nicotinic se prezinta numai in plan mental, sub forma anxietatii, a nelinistii, a senzatiei de gol. Dar acest sevraj nu apare numai atunci cand te lasi de fumat, el este prezent zilnic, intre doze. Ori de cate ori fumam o tigara, organismul nostru se lupta sa elimine substantele nocive, ducand, in scurt timp, la instalarea simptomelor de sevraj. Ora de ora, zi de zi. La un calcul sumar, rezulta ca un fumator de 20 de tigari pe zi, va suferi un total de aproximatv 14 ore de sevraj psihic, zilnic. Astfel incat, daca esti insarcinata si vrei sa scapi de stresul inutil al fumatului, cel mai bine e sa te opresti brusc din fumat. Iar ca sa nu suferi nici macar sevraj psihic, alege o metoda care sa te ajute sa intelegi mecanismele din spatele fumatului si care sa te incarce cu bucuria eliberarii. Astfel, nu vei trece printr-un proces chinuitor, ci prin unul placut, care sa te sustina si sa te inspire mai departe.

MITUL # 2 – Nu trebuie sa renunt, ci doar sa reduc numarul de tigari.

FALS! Orice fumator care a incercat vreodata sa reduca numarul de tigari fumate, poate confirma cat de suparator este acest demers: esti in permanenta cu ochii pe ceas, arzi de nerabdare pana la urmatoarea tigara, pe care aproape ca nici n-o savurezi, intrucat esti mereu cu gandul la tigara care va veni si asa mai departe. Sevrajul psihic este accentuat, concentrarea scade, simti stres si neputinta. Este o chestiune de timp pana cand revii la numarul anterior de tigari fumate, care poate chiar va fi depasit acum. Cel mai bine e sa scapi complet de fumat, apeland la ajutor de specialitate, care sa-ti ofere suportul atat de necesar in aceasta perioada a vietii tale.

MITUL # 3 – Daca ma las de fumat, ma voi ingrasa si mai mult.

FALS! Contrar opiniei generale, fumatul nu slabeste, la fel cum nici lasatul de fumat nu ingrasa. Ce ingrasa insa, este manacarea in exces, pe care oamenii simt nevoia s-o consume atunci cand simt ca au pierdut ceva deosebit de important, gasind in tigara un prieten. Daca insa intelegem adevarul din spatele fumatului, daca ajungem sa privim tigara asa cum este ea in realitate, ne vom simti eliberati dintr-o inchisoare si nicidecum nu vom simti nevoia sa inlocuim vechea inchisoare cu alta. Din nou insa, este necesar sa alegi calea potrivita pentru a obtine aceasta noua perspectiva.

Si..

BONUS – MITUL # 4: Daca nu m-am lasat de la inceputul sarcinii, degeaba ma mai las acum.

FALS! Fiecare zi conteaza. Nu doar pentru copilul din burtica, cat mai ales pentru femeia gravida. Fumatul induce stres, oboseste si abate atentia de la lucrurile cu adevarat importante. Or, cand abia ai nascut, ai nevoie de toate puterile ca sa faci fata schimbarilor din viata ta. Garantat, fumatul te va incurca. Asa incat, nu e niciodata prea tarziu ca sa scapi de fumat, dar cu cat mai repede, cu atat mai bine!

HHS_Tobacc_pregnancy5

Care sunt riscurile fumatului in timpul sarcinii?

Diana Vasiliu: Nu-mi place sa vorbesc despre lucrurile rele pentru ca aceste informatii nu duc la o constientizare a problemei, ci la o adancire in sentimente de vinovatie, care duce fie la depresie, fie la baricadarea in spatele mecansimelor de aparare despre care am vorbit mai sus, in cadrul miturilor. Sau, in spatele legendelor urbane care povestesc despre diferite mame fumatoare care au nascut copii perfecti, versus mame nefumatoare care au nascut copii cu probleme. E foarte usor sa bagam capul in nisip. O banala cautare pe google ne ofera un pomelnic de efecte devastatoare pe care nicotina si monoxidul de carbon le cauzeaza, pe langa celelalte cateva mii de substante cancerigene.

Ai sesiuni speciale, dedicate gravidelor care fumeaza. Care sunt metodele prin care reusesti sa le faci sa se lase de fumat?

Diana Vasiliu: Metoda este aceeasi: Allen Carr’s Easyway. Fumatorii nu sunt diferiti. Aceleasi lucruri le aud si barbatii care vin in sesiunile de grup obisnuite. Sesiunea dedicata special gravidelor nu le ofera un continut fundamental diferit, ci un cadru protejat in care sa nu primeasca priviri pline de judecata sau chiar replici usturatoare din partea altora. La aceasta sesiune participa numai gravidele fumatoare si cu mine. Iar eu am o dubla perspectiva: am fost si eu fumtoare si am traversat si o sarcina. Astfel incat inteleg foarte bine toate mecanismele de aparare, dar si pe cele regresive, care se declanseaza in timpul sarcinii. Insa tocmai de aceea am creat aceste sesiuni, pentru a le oferi femeilor insarcinate un spatiu sigur, in care sa aiba incredere ca nu vor fi judecate si o metoda care nu pune sare pe rana, ci dimpotriva, vindeca profund si cu empatie.

photo 2

Ce riscuri are fumatul in timpul alaptarii?

Diana Vasiliu: Suficiente. Oricum, observ ca deseori ne isterizam cu privire la alimentele pe care le mancam in timpul alaptarii, dam in paranoia anti-varza, anti-fasole, de teama sa nu transmitem substante datatoare de disconfort bebelusului, dar cand vine vorba de fumat…, alegem sa nu ne gandim la asta. Cred ca e de preferat o iahnie de fasole decat 4000 substante chimice, otravitoare X 20 tigari pe zi 🙂

Am intalnit oameni care spuneau “Bunicul meu a fumat pana la 98 de ani si a murit perfect sanatos, de batranete.” Acum vedem cancer pulmonar la persoane de 30 de ani din cauza fumatului. Povesteste-ne putin pe aceasta tema.

Diana Vasiliu: Astea sunt cazuri clasice de aparari. Pot sa-ti mai spun si eu: “Toti suntem datori cu o moarte”, “Ce conteaza daca mori de cancer sau mori lovit de masina?”, “X n-a fumat niciodata si uite ce-a patit”, “Mai bine o viata scurta si intensa, decat una lunga si plictisitoare”, “Pana si Allen Carr a facut cancer pulmonar, deci la ce bun sa te lasi?” etc. Ideea e ca folosim aceste aparari atunci cand adevarul este prea greu de digerat. Pentru ca daca ne-am uita la cifre, am vedea ca statistic, sunt mult mai multe cazuri de fumatori care patesc tot felul de lucruri, decat fumatori care mor senini, la 90 de ani. Apoi, mai e un aspect: oricat ne-am baricada in saptele acestor ziduri de autoaparare, sa nu subestimam puterea sentimentului de vinovatie. Care se strecoara ca un sarpe prin crapaturile zidurilor astora si ne musca taman cand ne e lumea mai draga. Un nefumator bolnav de cancer va da vina pe orice pentru boala sa: pe Dumnezeu, pe karma, pe poluare, pe stres etc. Pe cand un fumator bolnav de cancer, va da vina pe el insusi. Cum ar fi fost daca?… Si intrebarile astea te mananca de viu. N-o spun eu, ci tocmai cei care, din pacate, ajung in acele situatii.

Asa incat, ca sa rezum: in procesul terapeutic noi nu vorbim despre boli, despre efectele daunatoare ale fumatului, pentru ca stim ca am vorbi in van. Daca aceste informatii ar ajuta, oamenii s-ar fi lasat de fumat in clipa in care ar fi aparut primele statistici sau in care ar fi vazut primele pachete de tigari, cu poze odioase. Dar nu functioneaza! Din cauza acelor mecanisme de aparare cu care suntem toti blindati. Din punctul meu de vedere, marele castig al lasatului de fumat este libertatea recastigata. Si, desigur, eliberarea din menghina vinovatiilor de tot felul. Iar sanatatea si banii sunt niste bonusuri binevenite 🙂

Unde te gasim? Unde organizezi workshop-uri, cand si la ce pret?

Diana Vasiliu: Ma gasiti pe www.allencarr.ro, pe mail: diana.vasiliu@allencarr.ro, pe telefon: 0732138383 si pe pagina de Facebook Allen Carr Romania, dar si pe profilul meu personal. Datele disponibile pentru sesiuni se gasesc tot pe site. E bine de stiut ca programul Allen Carr este structurat in felul urmator: se incepe cu sesiunea principala, care dureaza 7 ore, toate odata si care pentru multi fumatori este suficienta pentru a-i ajuta sa scape de fumat defintiv. Uneori insa, e nevoie de mai mult. Si atunci intra in functiune sesiunile de suport. Cu un continut diferit, dureaza doar 3 ore si sunt de mare ajutor atunci cand exista anumite blocaje care nu ne permit sa mergem pe drumul cel bun. Timp de 6 luni, aceste sesiuni de suport sunt incluse in pretul care se plateste o singura data, la inceput. Si, desigur, in tot acest timp, oamenii pot apela cu incredere la mine, daca au momente delicate. Stam de vorba fie prin telefon, fie prin email si depasim impreuna hopul. Iar intregul program este asigurat de Garantia Unica Allen Carr, “Succes sau banii inapoi”. Toate acestea costa cat o luna si jumatate de fumat un pachet de tigari zilnic, adica 700 lei. In plus, oferim si reduceri:

– 20% pentru sesiunile din timpul saptamanii (de luni pana vineri);

– 10% pentru studenti si pensionari (valabila cu carnetul de student, respectiv cuponul de pensie);

– 200 lei reducere pentru femeile insarcinate (se prezinta o ecografie recenta);

– 20% reducere pentru grupuri de minimum 3 persoane (in aceste cazuri, rezervarea se face  prin email sau telefon;

– 20% pentru participantii la evenimentele Allen Carr Easyway, care primesc la final vouchere cu aceasta reducere.

Un indemn pentru toate mamicile urbane (fumatoare sau nu).

Diana Vasiliu: Sunt o ferventa sustinatoare a ideii ca daca mama nu e bine, nimeni nu e bine in casa. Asa incat, fumatoare sau nu, urbane sau nu, mamele sa nu uite de ele. Sa-si aminteasca sa se pretuiasca, sa aiba grija de corpul lor, de mintea lor si de sufletul lor. Sa caute solutii care sa le hraneasca, sa le sustina, sa le construiasca, nu care sa le darame. In orice zona din viata. Pentru ca daca mama e intreaga, toate merg bine in casa.

Text: Ana Nicolescu

 

S-ar putea să-ți placă și

2 comentarii

  1. Este intr-adevar una dintre cele mai bune variante pentru a te lasa de fumat- am cativa prieteni care au reusit prin aceasta metoda

  2. […] nenumărate site-uri și reviste dedicate mamelor, precum: Urbankid.ro, MacMacKids, Despre Copii, Mamica Urbana, Q Bebe, Copii și părinți, Smart and Happy Child, eumama.ro, Kidsnews.ro, Terapeuti.ro, […]

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Bifați căsuța de selectare GDPR

  • Acest formular îți colectează numele, e-mailul și conținutul, pentru a putea urmări comentariile plasate pe site. Pentru mai multe informații, consultați politica noastră de confidențialitate, unde veți primi mai multe informații despre unde, cum și de ce stocăm datele dvs.