Inspir și expir
Leave a comment

Poveștile Măriucăi

13874541_10153776950052043_2125949326_n

Măriuca părea o zână a poveștilor printre toate cărțile de la Cărturești. Îmi plăcea de ea. O admiram. Fină, delicată, lungă, subțire, feminină, cu multe brățări și cu părul de aur. Se prinde că îi fac poze și pozează ca și cum nu s-ar fi prins. Apoi, dintr-o dată, își ridică ochii mari și îmi vorbește pe sub gene:

– Am desenat flori, ghiocei și butoanele de la care pornești și opresti sistemul de la inima magică plutitoare.

Magică este inima ei. A mea este doar plutitoare în imensa bucurie că sunt mama ei.

Text: Ana Nicolescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.