Inspir și expir
Leave a comment

Cum am purtat 2 ani aparat dentar. Rezultatele în poze

Azi, 9 aprilie 2014, am scapat de aparatul dentar. Ca să recapitulez pentru nou-veniți, mi-am pus aparat dentar ceramic în 2012, la vârsta de 32 de ani. Am avut de corectat, pe lângă partea estetică, mușcătura și, timp de aproape 1 an, am purtat elastice speciale care țineau maxilarele legate între ele, într-o anumită poziție, pentru ca maxilarul inferior să vină mai în față.

Nu a fost greu, nu am simțit dureri insuportabile, am slăbit pentru că nu mai puteam să mănânc jumări, coajă de pizza, alune, migdale, bomboane, ciocolată și alte delicii culinare despre care am vorbit în alte postări pe această temă. Le găsiți pe toate, aici.

Aparatul dentar este una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat până acum

Aș sfătui pe absolut oricine care are nevoie să facă acest pas, nu neaparăt pentru frumusețe, ci, mai ales, pentru sănătate. Costurile nu mi s-au parut exorbitante, le găsiți tot în articolele anterioare. Scosul bracketilor a costat 400 lei. Acum am montat pe ambele arcade, pe interior, câte un retiner (o sârmă îngustă, lipită, care ține dinții să nu se deplaseze în poziția inițială, pentru că da, dinții au memorie). Mâine merg să iau și gutierele pe care le voi purta ziua și noaptea timp de 2-3 luni, apoi doar noaptea până nu știu când. Vom vedea.

Nu mă mai lungesc, știu că așteptați poze :).

Pe scut:

Prima zi cu aparat dentar (23 aprilie 2012)

aparat dentar

Prima zi fără aparat dentar (9 aprilie 2014)

Scuzați calitatea pozei, mi-a tremurat mâna de emoție

aparat dentar

Povestea lungă, în imagini:

La o lună după montare:

aparat dentar

La 3 luni de la montare

aparat dentar

Montare aparat dentar ceramic pe arcada inferioară (octombrie 2012)

aparat dentar

Prima tură de elastice: mai 2013

aparat dentar

A doua tură de elastice: septembrie 2013

aparat dentar

Cam atât am avut de povestit și de arătat. Acesta a fost drumul către un zambet de milioane.

Vă aștept cu întrebări dacă aveți, răspund cât pot de repede.

Text: Ana Nicolescu

Foto deschidere: Mihai Răitaru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *