Mereu am considerat un miracol rapiditatea cu care din nimic si din toate de fapt se formeaza si se naste un copil. Un trup, un suflet, o masinarie care functioneaza perfect, in care sunt o multitudine de legaturi, de conexiuni intre celule, organe, neuroni… o simbioza intre ceresc si pamantean, intre spiritual si ce nu reusim sa intelegem niciodata.
Mereu le spun tuturor parintilor care se asteapta ca fetitele lor de 2 ani sa deseneze in contur si baietii lor de 3 ani sa construiasca nave spatiale complexe din Lego, sa aiba asteptari realiste si sa se informeze despre stadiile de dezvoltare ale copiilor, sa citeasca despre cum se dezvolta creierul si ce pot face concret copiii la anumite varste.
De multe ori, suntem tentati sa ne axam pe partea faptica a ceea ce se intampla in viata cpiilor nostri. Bifam mersul la gradinita si la cresa. Ne intrebam daca au plans si daca s-au linistit dupa ce i-am lasat acolo. Tindem sa ne linistim daca auzim ca ei mici nu au mai plans mult dupa ce am plecat, insa nu ne intrebam daca s-au linisit pentru ca li s-a oferit confort, iubire, alinare, pentru ca s-au simtit in siguranta ca nu vor fi abandonati acolo sau nu au mai plans pentru ca le-a fost distrasa atentia sau sunt prea speriati sa mai planga si se macina in sufletul lor, cu rezultate sigure de rosu in gat, amigdalita, voma (prin somatizare).
Tindem sa uitam sau poate nu stim ca la fel ca si in cazul adultilor, copiii au nevoie de iubire de tandrete, de contact cu parintii lor. „Confortul este dat de contact”, spunea, saptamana trecuta, Diana Stanculeanu, psihoterapeut Salvati Copiii, la evenimentul Secom, atragand atentia ca acesta este critic pentru dezvoltarea bebelusilor, in special pentru cei nascuti prematur. Mai mult, atasamentul favorizeaza dezvoltarea creierului. Asadar, nu omiteti conectarea cu copiii, mai ales dupa o zi de gradinita/scoala in care ei s-au umplut de frustrari si au paharul afectiunii gol. Atunci cand copilul se simte in siguranta, el poate porni in explorarea propriei lumi, ceea ce duce la o dezvoltare sanatoasa si armonioasa a creierului. Invatarea ar trebui sa se desfasoare in conditii de siguranta, sa fie relaxata si sa le dea copiilor un sentiment pozitiv. Daca ii criticam ca nu au desenat la fel de frumos ca alti colegi, nu il stimulam sa deseneze mai bine dimpotriva, il inhibam si creierul lui va forma mai putine conexiuni, iar invatarea va fi insotita de frica, stres, durere. Procesul de invatare este conditionat de explorare. Iar explorarea este conditionata de doua achizitii fundamentale ale copilului: mersul si limbajul.
Diana spunea ca in jurul varstei de 3 ani creieul unui copil este de doua ori mai activ decat acel al unui adult. Pana in aceasta varsta, se realizeaza aproximativ 80% din dezvoltarea creierului. Ea a subliniat faptul ca ce credem noi ca nu este important, pentru ei chiar este: culoarea tricoului, cum este taiat un fruct etc.
Prezenta la eveniment, Dr. Raluca Teleanu, medic primar neurlogie pediatrica, a spus ca pana la varsta de 3 ani, apar cele mai spectaculaoase schimbari si creierul creeaza conexiuni intre neuroni (sinapse) pentru ca „totul e nou”. La 3 luni copilul poate distinge cateva sute de cuvinte vorbite, asa ca nu va mai maimutariti la sugari si nu mai stalciti cuvintele, nu mai spuneti de fata cu el ca il pacaliti, pentru ca intelege. La fel ca si Diana Stanculeanu, doamna doctor a intarit ideea ca un copil privat de afectiune are mai putine sinapse si a subliniat faptul ca exista o relatie puternica intre somnul copilului si dezvoltarea creierului. Ah, Doamne, as scrie-o cu litere de tipar si as posta-o pe toti peretii maternitatilor, creselor, gradinitelor, bonelor…
In cadrul evenimentului, Secom a dat startul unei campanii de constientizare a beneficiilor administrarii acizilor grasi Omega-3 (EPA si DHA), la copii, pentru sustinerea dezvoltarii neurocognitive. Eu pana acum nu le-am dat fetelor Omega-3, pentru ca am considerat ca isi iau acizii grasi din alimentatie.
Rezultatele celui mai recent studiu realizat de Secom, prin platforma Ivox, arata ca doar 22% dintre parinti administreaza un supliment pentru dezvoltarea cognitiva a copilului lor. Investitiile majore sunt directionate catre o alimentatie sanatoasa (30%), educatie non-formala (26% isi inscriu copiii la cursuri, ateliere si diverse workshop-uri) si educatie la scoala/gradinita (22%).
Studiul arata ca 72% dintre respondenti atribuie parintilor cel mai important rol pentru dezvoltarea neurocognitiva a copilului lor, majoritatea (81%) fiind de acord ca interventiile in acest proces se realizeaza in primii 7 ani de viata ai copilului.
Studiul a fost realizat online, la inceputul lunii septembrie 2015 si a cuprins un esantion national, format din 812 parinti (54% femei si 46% barbati), cu varste cuprinse intre 18 si 45 de ani.
Dezvoltarea neurocognitiva a copiilor, un proces sustinut
In primii ani de viata creierul copilului si intregul sau sistem nervos trec printr-un proces accelerat de dezvoltare. La un an dimensiunile creierului se dubleaza, iar la varsta de trei ani creierul unui copil ajunge la 80% din volumul creierului unui adult, formand cateva mii de conexiuni neuronale. Multiple studii arata ca acizii grasi Omega-3 joaca un rol important in sustinerea proceselor de dezvoltare neurocognitiva a copilului.
“Creierul este format intr-un procent de 60% din grasimi. Acizii grasi Omega-3 au in compozitie acid docosahexaenoic (DHA) si acid eicosapentaenoic (EPA), ingrediente care se gasesc in structura creierului si care sustin functionarea cerebrala si functiile mentale, insa au o rata de sinteza redusa in organism. In procesul de crestere, atunci cand sistemul nervos al copilului se dezvolta si achizitioneaza informatii, aportul de EPA si DHA ajuta la dezvoltarea neurocognitiva a copilului”, explica dr. Ionut Bacanu, Director Medical Secom.
Romania se afla printre ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste consumul de acizi grasi Omega-3, o medie de 61 mg/zi, fata de tari precum Franta (1,225 mg/zi), Germania (647 mg/zi), Spania 180 mg/zi, potrivit datelor Global Organization for EPA and DHA.
42% dintre respondenti opteaza pentru ulei de peste, nefiind atenti la tipul acestuia
Studiul realizat de Secom arata ca cei mai multi dintre parinti aleg uleiul de peste simplu, fara a fi atenti la un anumit tip de ulei (4 din 10 respondenti), 23% administreaza uleiul de somon, iar 22% ulei din ficat de cod, iar 8% recunosc ca nu stiu ce fel de ulei administreaza. Recomandarea medicului este principala sursa de referinta pentru parinti atunci cand aleg un produs cu acizi grasi Omega-3 pentru copii (67% din repondenti), iar concentratia ingredientelor se afla in topul criteriilor pe care le au in vedere in momentul achizitiei produsului.
Recomandari privind alegerea produsului cu acizi grasi Omega-3
- Optati pentru formule care sa asigure copilului o doza mare de EPA, DHA si vitamine. De exemplu, uleiul obisnuit de peste are o concentratie scazuta de EPA si DHA si pentru obtinerea uleiului se prelucreaza tot pestele, spre deosebire de uleiul din ficat de cod, care are o concentratie mare de EPA si DHA, dar si de vitamine (A, E si D).
- Verificati sursa de provenienta a ingredientelor si originea.
- Alegeti o formula special creata pentru nevoile copilului.
- Orientati-va catre un produs cu gust placut. Acesta poate fi mai usor de administrat copilului.
Pentru copiii dornici sa cunoasca, Secom lanseaza in parteneriat cu Oraselul Cunoasterii, doua instalatii!
Din 24 septembrie, in Oraselul Cunoasterii, copiii se pot bucura de doua noi instalatii. Prima instalatie le propune copiilor si parintilor sa descopere anumite plante pe care le folosesc in bucatarie, sa le cunoasca originea si sa afle lucruri interesante despre intrebuintarea lor, in timp ce a doua incearca sa-i responsabilizeze in relatia cu mediul inconjurator, oferindu-le informatii utile despre deseurile care pot ramane dupa un picnic si timpul in care se pot degrada acestea.
Cu ocazia campaniei, Secom lanseaza si o pagina dedicata copiilor care vor sa stie tot, invitand parintii sa inscrie in concurs intrebarile cu care copiii i-au pus in dificultate. Detalii aici.
Text: Ana Nicolescu
