Uncategorized
comments 7

Bijuterii cu iz scandinav create de romanca Irina Bek in Danemarca

Am cunoscut-o pe Irina Bek datorita Otiliei Mantelers. Si cum toti oamenii pe care ii cunoaste Otilia sunt frumosi la suflet, m-am aliat imediat cu Irina si am pus la cale o surpriza pentru o Olivia, Papusa Ruseasca: un colier cu matroshte. Un colier plin de culoare si de viata, ca Olivia si, ulterior aveam sa aflu ca aceasta creatie o caracteriza si pe Irina.

Irina Bek este mama a 3 copii cu gene romanesti si scandinave, pentru ca de 12 ani locuieste in Danemarca. De 8 ani este mama full-time, iar in ultimii doi ani este si creatoarea Silvings, nume ce vine de la initialele combinate ale copiilor, dar suna bine, rimeaza cu… vikings, nu?

Am pastrat legatura cu Irina si pe langa femeia si mama plina de culoare, am descoperit ca are si un suflet mare, cand s-a implicat in cazul lui Matei, donand un colier la licitatia de pe blogul Talcioc Urban.

Cum si-a descoperit pasiunea pentru crearea colierelor din lemn, lut si bile de sticla? Cand are timp sa creeze? Ce o inspira? Ce vrea sa le transmita copiilor ei? Iata povestea Irinei Bek, spusa chiar de ea:

“Am inceput intr-o zi de toamna tarzie cand cautam, fara un motiv anume, un colier cu liliac. Negasind nimic sa-mi placa, am avut ideea indrazneata sa-ncerc eu sa-mi pictez unul. A iesit chiar bine si mai mult, mi-a placut sa-l fac, poate unde mereu mi-am dorit sa pot picta. Au urmat coliere pentru fete, care sa se asorteze cu rochitele de serbare scolara. Pe atunci fetele mele erau in perioada cand le placea foarte mult Sponge Bob, prin urmare, mi-a dat prin cap sa le fac unul mare, intrucat nu-l gaseam in magazine. Asa a inceput, apoi a continuat, pentru ca ma relaxa sa creez, si dupa o zi intreaga de petrecut cu copiii era binevenit. Era felul meu de a-mi gasi linistea seara, dupa ce ei adormeau.

Inspiratia mi-o gasesc in jurul meu, in copii, in pescarusii mei iubiti, in mare, in peisajele curate si clare. Sau, pur si simplu, pentru ca ceva imi atrage atentia. Uneori pun in realitate inspiratiile altora, care isi doresc o creatie anume.

Creatiile romanesti chiar nici nu stiu cum au venit. Prima a fost bratara, m-am gandit sa adun simboluri nationale laolalta si sa le port. Bucuria a fost cand niste finlandeze au dorit sa poarte aceasta bratara pe care am refacut-o cu mult drag de fiecare data.

Nu ma gandesc insa prea mult la ce ma inspira, poate fi danez, poate fi romanesc, poate fi altceva, eu iau doar inspiratia ca atare si o transform.

Pentru creatiile mele folosesc materiale naturale, pentru ca sunt preocupata de natural si ecologic de foarte multi ani. Cel mai mult imi place lemnul, e usor de purtat, colierele si bratarile sunt mai ales din lemn, in diverse forme si marimi. Mai lucrez si cu lut natural atunci cand imi trebuie vreo forma mai altfel. De curand, am inceput sa experimentez si cu margele de sticla, dar neaparat in combinatie cu lemnul sau cu lutul. Pentru ca am marea aproape, ma mai joc si cu scoicile uneori.

Daca as fi ramas in Romania poate ca n-as fi luat acest drum. Am terminat Facultatea de Limbi Straine, Franceza-Engleza, am fost profesoara, apoi translator, probabil as fi continuat astfel. Pe de alta parte, de cand sunt aici, n-am mai facut nimic in domeniul asta. Dar cred ca oamenii sunt liberi sa mearga si pe alte cai in viata, daca li se deschid, sa le urmeze si sa vada unde duc.

N-am inca ideea ca vreau sa fiu creatoare de bijuterii sau poate o am de foarte curand. In fapt, imi urmez simturile artistice, care treptat s-au ramificat catre fotografie, poezie, scrieri pentru copii, iar eu le las sa vina dupa moment si inspiratie. Cred ca una se devolta din alta, iar mie imi place nespus de mult orice as face.

N-as putea spune ce e cel mai greu la creatia de bijuterii, in cazul meu, poate sa gasesc un timp normal pentru asta si nu noaptea tarziu…

Ce creatie ma reprezinta cel mai bine? Poate bratara ”Iarna pe ulita”, e ca o miniatura de pictura naiva, un stil pe care il ador. Sau poate ”Alba ca Zapada”, pentru ca imi plac asa de mult povestile. Neaparat si bratara ”Romania”, care mi se pare originala, daca nu toate creatiile cu specific romanesc. Sau poate toate creatiile cu specificul unei tari, am si un colier cu simboluri daneze si nu numai. E clar insa ca ma reprezinta culorile. Chiar si unei creatii in alb-negru ii adaug un roz, o pata de culoare.

Cu siguranta mi-e mult mai usor sa creez in liniste si pace, decat sa fiu intrerupta adesea de copii, cam greu sa gasesti momente de concentrare cu ei in preajma, in timpul zilei.

Copiii ma inspira mai ales in papusile tricotate, datorita lor au aparut acestea. Fetelor mele imi place sa le fac coliere unice, coliere asortate la rochite, creatii frumoase si copilaresti cu oite, pinguini, pisici, Mos Craciun etc. Lor le place sa le poarte, uneori pictam si modelam impreuna, isi fac si ele creatiile lor. Eu am inclinatii artistice din familie si vad ca se transmit deja mai departe, pentru ca fetelor le place sa deseneze si sa picteze. Cea mare de 8 ani scrisese deunazi o povestioara, iar cel mic, de 3 ani e innebunit sa faca fotografii.

As vrea ca cei 3 copii ai mei sa-si urmeze inima, sa poata face ce le place cu adevarat si sa fie fericiti facand ce si-au ales, artistic sau nu, nu asta e dorinta oricarui parinte? Eu pot doar sa ii indrum, calea si-o aleg ei, ca majoritatea dintre noi”.

Mai multe creatii d-ale Irinei puteti gasi aici si aici.

Iata si colierul cu matroshte purtat de Olivia, The Russian Doll Addicted.

 

Text: Ana Nicolescu

Foto: Irina Bek,

Freya Productions

 

 

 

7 Comments

  1. Pingback: Despre mine si creatiile mele « Silving

  2. Pingback: Castiga 2 coliere Silvings. Concursul face parte din maratonul aniversar, 1 an cu Mamica Urbana | Mamica Urbana

  3. Pingback: spy sunglasses tron

  4. Pingback: saint francois longchamp

  5. Pingback: foulard longchamp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *