Cât zahăr consumă copiii noștri la grădiniță? Analiză pe meniu cu Claudia Buneci, tehnician nutriționist și health coach

La începutul acestui an, în lunile februarie și martie, nemulțumită de alimentele pe care le primeau fetele mele la creșă și la grădiniță, am început să fotografiez ce mâncau ele în fiecare zi și să țin un jurnal alimentar. Am vorbit și cu alte prietene care au copiii tot la grădinițe de stat și mi-au trimis și ele fotografii sau notițe cu meniurile de acolo. Erau similare pentru că erau construite pe aceleași principii: să întrunească necesarul caloric și să se încadreze într-un anumit buget.

Pe când Măriuca era în grupa mică, am vorbit cu directoarea grădiniței despre faptul că eu consider este prea multă ciocolată în meniul copiilor, mai ales după-amiaza. I-am mărturisit că acasă Măriuca nu primește Barnie, Măgura sau alte produse procesate și ambalate. Mi-a spus că meniul îl face doamna asistentă și să stau fără grijă că întrunește necesarul caloric recomandat pentru vârsta copiilor. Am vorbit și cu alți părinți de la grupă și toți mi-au spus: Haideți, doamnă, puțină ciocolată nu le face niciun rău. Ce, dumneavoastră nu ați fost copil?

Cu siguranță am fost și eu copil, însă nu asociez copilăria cu ciocolata sau cu dulcele, ci cu joacă, cu energie, cu libertate de mișcare, cu credința că orice e posibil și că nimic rău nu mi se poate întâmpla pentru că îi am pe părinții mei care veghează asupra mea.

Mai mult decât atât, dacă tot vrem să le dăm copiilor zilnic desert, ceea ce nu cred că este necesar, putem să înlocuim produsele procesate cu alte variante preparate în bucătăria grădiniței, respectiv a casei noastre. Spre bucuria mea și sănătatea copiilor, în meniul de la grădinița Măriucăi au început să apară griș cu lapte, budincă cu brânză și stafide, pandișpan cu vișine.

Așa că vă încurajez să mergeți să vorbiți cu conducerea grădiniței dacă aveți anumite nemulțumiri legate de meniu. S-ar putea să aveți succes. Dar nu trebuie să pierdem din vedere și faptul că unii directori nu pot face anumite lucruri și din cauza presiunii părinților. Mulți dintre ei nu văd necesară o schimbare alimentară.

Din martie până acum am vorbit cu 5 consilieri în nutriție și toți s-au luat cu mâinile de cap când au văzut cât zahăr conține meniul și cum se fac asocierile alimentare. Însă nu au vrut să declare acest lucru public. Claudia Buneci, tehnician nutriționist și health coach, are curaj să vorbească deschis pentru că a înțeles că nu îmi doresc o campanie de denigrare a grădiniețelor de stat sau a directorilor, ci îmi doresc o mai mare conștientizare, mai ales din partea părinților, a faptului că darul pe care îl facem copiilor noștri constă într-un start sănătos în viață. Iar acesta include și alimentația. Îmi doresc ca părinții să lucreze împreună cu directorii de grădinițe și împreună să conștientizeze utilitatea unui nutriționist sau a unui consilier pe nutriție, în alcătuirea meniului. Nu costă mult, iar prețul este pe sezon. Nutriționistul vine, i se spune bugetul în care trebuie să se încadreze, i se spun categoriile alimentare pe care le are la dispoziție grădinița, ce facilități are (bucătărie proprie, de ex) și se fac meniuri pe sezon, cu alimente autohtone, produse cât mai puțin procesate și asocieri alimentare corecte.

România ocupă locul al doilea în Europa la cazurile de obezitate infantilă, iar peste 11% din populaţia ţării prezintă cazuri de diabet (sursa aici).

Vă las cu Claudia Buneci, consilier nutriție.

17

„Cu toții ne dorim să avem copii sănătoși și știm că ceea ce mănâncă este foarte important. În acest context se vorbește destul de mult despre zăhar și despre cât de mult rău ne face nouă și copiilor noștri.

Sunt meniurile de la grădinițele unde ne ducem copiii pline de nuțrienți și sărace în zahăr, pentru a asigura creșterea armonioasă a micuților noștri?

Care este consumul recomandat de zaharuri?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă între 12-25 gr de zaharuri/zi, în funcție de vârsta copilului (2-6 lingurițe).

Doza Zilnică Recomandată în România este între 25-35 gr de zaharuri/zi (5-7 lingurițe/zi).

Pare destul de rezonabil, dar vom vedea cu câtă ușurință depășim această cantitate, fără măcar să ne dăm seama. Din aceasta cantitate, cel puțin jumătate ar trebui să provină din alimente naturale – adică din legume și fructe proaspete sau uscate (nu confiate), și doar restul, adică în medie, cel mult, 3 lingurițe/zi ar trebui să provină din diverse tipuri de glucide simple provenite din alimente procesate.

Aș vrea să lămuresc că atunci când zic „zaharuri” nu mă refer doar la zahăr ca atare, ci la toate formele de glucide simple, cu ardere rapidă, care fac parte din alimentația noastră. Unele dintre denumirile cele mai cunoscute ale acestui tip de glucide sunt fructoza, îndulcitori gen sirop de agave, sirop de arțar, maltodextrină, maltoză, zahăr brun, sirop de glucoză, caramel, sirop de porumb, dextroză etc.

S-a vorbit mult în ultima vreme despre consumul de fructe și aportul lor de zahăr, care poate fi periculos pentru organism. Pentru că eu consider că suntem departe de a ne face rău pentru că alegem să consumăm prea multe fructe, voi include în această analiză doar glucidele simple provenite din produsele procesate.

Totuși, e important de știut că acea recomandare în privința cantității de glucide simple, include și alimentele integrale și naturale, care aduc acest gen de glucide –  și este vorba în special de fructe și legume. Acest tip de aport ar trebui să se situeze la maxim 10% din totalul caloriilor consumate, după cum recomandă OMS, optim fiind însă un aport de 5%.

Consumul zilnic de glucide, atât simple cât și complexe, pentru un copil până în 12 ani ar trebui să fie în jur de aproximativ 50% din totalul caloriilor consumate  – adică aproximativ 10 gr/ kg corp/zi (recomandare Ministerul Sănătății).

Deci, dintr-un total de 50% glucide, maxim 10% ar trebui sa fie glucide simple, iar diferența ar trebui asigurată de glucide complexe – adică în principal de leguminoase și cereale integrale (pâine, paste, orez). Cerealele integrale au, pe lângă aceste glucide complexe cu ardere lentă, fibre și nutrienți care nu se regăsesc în cerealele „obișnuite”, adică cele albe, pe care cei mai mulți dintre noi le consumă și pe care cele mai multe grădinițe le oferă celor mici.

Aș vrea să mai menționez că în general consider că este mai puțin important să numărăm cu exactitate numărul caloriilor și proveniența lor, pentru că fiecare organism este diferit și are nevoi diferite în funcție de multe variabile – anotimp, etape de dezvoltare, clima țării, ADN, practicarea unui sport, diferite afecțiuni etc. Cel mai important, din punctul meu de vedere, este să consumăm alimente integrale, de sezon și cât mai locale. La partea de alimentație se adaugă mișcarea, somnul, hidratarea și echilibrul emoțional – toate acestea întregesc hrana noastră fizică. Procedând astfel, corpul va face singur calculele și se va asigura că avem suficiente calorii, vitamine și minerale.

Totuși, am ales să fac aceste calcule împreună cu Ana pentru că numai astfel putem arăta că noi și copiii noștri suntem în pericol să ne îmbolnăvim de boli metabolice, ei, dragii noștri, chiar de la vârste timpurii. Zahărul pătrunde pe nesimțite în viețile noastre, începem să considerăm „normale” anumite obiceiuri alimentare periculoase. Noi ne dorim să tragem un semnal de alarmă în acest sens.

Urmările consumului de zahăr asupra organismului nostru

Amplifică simptomele actuale – aceasta înseamnă că daca cel mic are o afecțiune, fie ea și o răceală, nu este deloc o idee bună să îl „răsfățăm” cu o prăjitură, ci trebuie să îl hrănim cu alimente naturale, proaspete.

Scoate minerale din organism – pentru ca o moleculă de zahăr să fie metabolizată, este nevoie de  56 molecule de magneziu.

Interferează cu funcționarea hormonilor.

Influențează pH-ul organismului, acidifiindu-l, ceea ce creează cadrul propice pentru boli.

Reduce activitatea sistemului imunitar, scăzând rezistența organsimul

Influențează nivelul de zăhar din sânge și influențează direct activitatea pancreasului, care trebuie să producă rapid o cantitate mare de insulina. Nu este întâmplător că avem o creștere a incidenței diabetului de tip 2 în rândul copiilor, dar și al adolescenților și adulților tineri.

Îngreunează funcționarea ficatului, pentru că fructoza se metabolizeaza direct în ficat, fără intervenția insulinei (și aici includem inclusiv fructoza din fructe).

Influențează producerea neurotransmițătotilor – serotonina, dopamina și beta edorfine.

Produce și întreține inflamația.

Intreține candidozele.

13227947_10153597927262043_1986657467_n

Cât zahăr mănâncă copiii noștri?

Pentru a avea o analiză cât mai detaliată, vom analiza meniul primit de un copil la o grădiniță de stat din țara noastră – consumul de zahăr este, bineînțeles, aproximativ, pentru că depinde de rețetele folosite și de cantitatea pe care o consumă cel mic.

Pentru că sunt bogate în glucide cu ardere rapidă, care nu ne sunt benefice, am ales să includ în analiză și pâinea și fideaua. Am lăsat în afara calculelor nu numai fructele și legumele, ci și cartofii și cerealele neintegrale.

Pentru analiză am ales 5 zile consecutive din meniul de primăvară al unei gradinițe de stat din București.

Ziua 1

  • Lapte cu pișcoturi – 1 pișcot are 10 gr, conține aproximativ 5 gr de glucide simple – 2 * 5 gr= 10 gr (ne închipuim că laptele nu este îndulcit)
  • Banană – conține glucide simple, dar nu le contabilizăm (menționez, totuși, că o banană de 100 gr are aproximativ 12 gr de glucide simple – cu cât e mai coaptaă, cu atât cantitatea de glucide simple e mai mare)
  • Ciorbă de văcuță
  • Musaca de cartofi cu carne de vită – cartofii conțin si glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Salată de sfeclă – sfecla conține și glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Budincă cu brânză și stafide – o porție de aproximativ 90 gr – aprox. 12 gr de glucide simple

Total =  22 gr de glucide simple – adică se respectă consumul recomandat de glucide simple de catre OMS. Totuși, aceste 20 gr nu includ, așa cum ziceam glucidele din fructe și legume.

Ziua a 2-a

  • Griș cu lapte și dulceață de vișine – o porție de 100 gr conține aproximativ 13 gr glucide simple
  • Banană – conține glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Supă de roșii cu fidea – 15 gr fidea din făină albă conțin aproximativ 4 gr glucide simple
  • Mâncare de mazăre cu pulpă de pui – conține glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Pandișpan cu stafide și fructe – o porție de 90 gr conține aproximativ 12 gr glucide simple

Total =  29 gr de glucide simple – adică se depășește consumul recomandat de glucide de către OMS pentru un adolescent

Ziua a 3-a

  • Ceai de fructe cu lămâie – minim o linguriță de zahăr conține 4 gr de glucide
  • Tartină cu pastă de brânză și ardei – 2 felii de pâine albă de aproximativ 20 gr conțin împreună aproximativ 5 gr glucide simple
  • Măr – conține glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Ciorbă țarănească cu borș și zdrențe de ou
  • Piure de cartof cu pui și sos de roșii – cartoful conține glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Negresă – presupunem un consum de 2 porții * 40 gr care conțin aproximativ 35 gr glucide simple

Total =  44 gr de glucide – adică se depășește consumul recomandat de glucide de catre OMS pentru un adolescent

 Ziua a 4-a

  • Ceai de fructe cu lămâie – minim o linguriță de zahăr conține 4 gr de glucide simple
  • Tartină cu pastă de ou – 2 felii de paine albă de aproximativ 20 gr, conțin împreună 5 gr glucide
  • Măr + morcov – conțin glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Ciorbă de perișoare
  • Cartofi frantuzesți – conțin glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Salam de biscuiți cu nucă de cocos – presupunem un consum de 80 gr care conțin aproximativ 25 gr glucide simple

Total =   34 gr de glucide – adică se depășește consumul recomandat de glucide de către OMS pentru un adolescent

 Ziua a 5-a

  • Lapte cu cereale – considerăm 30 gr fulgi de porumb și nu alte cereale cu adaos și mai mare de zahăr – acestea conțin în medie 5 gr de glucide simple; o linguriță de zahăr adaugata in lapte – 4 gr glucide simple
  • Banana – conține glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Ciorbă de porc
  • Ostropel cu carne de porc și orez – orezul alb conține glucide simple, dar nu le contabilizăm
  • Măr – conține glucide simple, dar nu le contabilizăm

Total =   9 gr de glucide – o zi in care se „simte” faptul ca meniul nu a continut desert

Total pe săptămână: 138 gr de glucide. Consumul depășește pragul maxim al consumului de glucide simple recomandat de OMS, care ar fi de 125 gr/ 5 zile

138 gr de glucide, echivalentul a aprox 27  lingurițe de zahăr pe săptămână. 108 de lingurițe pe lună. 1 296 de lingurițe de zahăr pe an, doar de la grădiniță, provenite doar din produsele procesate.

Dacă ne imaginăm că ziua celui mic continuă cu:

– un covrig, se mai adaugă 2-3 gr de glucide

– o băutură carbogazoasă de 220 ml – aproximativ 15 gr glucide

– un baton de cereale – aproximativ 10 gr de glucide

– un iaurțel special pentru copii, îmbogățit cu vitamine – aproximativ 10 gr glucide pe un păhărel

Concluzia este că recomandările sunt cu mult depășite în fiecare zi – repet, fără a include glucidele provenite din alimentele naturale și integrale (fructe, legume, cereale integrale).

Și aceasta în timp ce ne închipuim că micuțul nostru mănâncă sănătos și că o porție de ceva dulce, preparat în casă, pe zi, este ceva normal, ce poate fi inclus fără grijă în alimentația copilului nostru.

Nu cred că desertul trebuie total exclus din viața noastră sau a copilului nostru – cu toții avem nevoie de zile de răsfăț – , dar nici nu consider că el ar trebui să înlocuiască zilnic gustarea de fructe sau de legume. Aceasta cu atât mai mult cu cât consumăm mult mai zahăr decât credem și din alte surse în afara desertului.

 Ce putem face?

Să devenim mult mai conștienți de ceea ce mâncăm – pentru că noi devenim ceea ce mâncăm – celulele noastre se hrănesc cu ceea ce noi alegem ca hrană.

Să citim cu atenție eticheta produselor și să înțelegem că doar faptul că un produs este „marketat” ca fiind sănătos, nu înseamnă că și respectă acest lucru; alegeți alimente cât mai puțin procesate, cât mai simple și care nu conțin ingrediente pe care nu le înțelegeți.

Să înțelegem că dragostea față de cei mici nu este exprimată în numărul de deserturi pe care îl oferim, ba aș zice că este chiar opusul. Un cadou de mare preț pe care îl putem face copiilor noștri este să îi obișnuim cu gusturile legumelor și fructelor, ale produselor integrale, fără zaharuri adăugate.

Să punem presiune pe factorii de decizie din gradinițele unde ne ducem copiii, pentru a crea meniuri sărace în zaharuri, bogate în nutrienți, corect combinate și cât mai variate (în acest articol am discutat doar despre zaharuri).

Să susținem organizațiile non guvernamentale care fac presiune la nivel legislativ pentru o comunicare corectă față de consumator și pentru protejarea intereselor copiilor noștri (expunerea la mesaje comerciale, alimente procesate vandute în parcuri)

Sanatatea noastră și a copiilor noștri depinde de alegerile noastre zilnice – nu suntem condamnați de către genele noastre. Și când zic alegeri, mă refer atât la hrana fizică, cât și la cea spirituală. Să fim înțelepți și să alegem pentru sufletul și corpul nostru hrană de calitate!”

În săptămânile care urmează vom vorbi cu Claudia despre asocierile alimentare, tot pe acest meniu de grădiniță pentru a înțelege ce putem face mai bine.

Vineri, de la ora 10.00, voi discuta, în direct, la Itsy Bitsy, cu Ruxandra Rusan, realizatoarea emisiunii Happy Music, despre meniurile din grădinițele de stat. Vă aștept cu drag și cu comentarii, chiar dacă sunt în contradictoriu, tot ce e important e să ne exprimăm opiniile civilizat.

Puteți citi aici la Florina Badea, o mamă blogger care militează pentru sănătate, care sunt alimentele interzise prin lege, la grădiniță și un îndemn să mergem să apărăm dreptul copiilor noștri la sănătate, un drept protejat prin lege, de altfel.

Iar la final (vă mulțumesc că ați avut răbdare și interes să citiți până aici), vă las cu Jamie Oliver care povestește tot despre zahăr.

Text: Ana Nicolescu

S-ar putea să-ți placă și

7 comentarii

  1. […] “Cat zahar consuma copiii nostri la gradinita? Analiza pe meniu cu Claudia Buneci, tehnician nutritio…” – Ana a scris un articol foarte util oricarui parinte, menit sa ne ajute sa constientizam cat de mult se depaseste doza zilnica recomandata de glucide in meniul copiilor, dar mai ales despre efectele nocive ale zaharului. […]

  2. […] analizat aici împreună cu Claudia Buneci, tehnician nutriționist, o analiză pe 5 zile consecutive din meniul […]

  3. Cum se face asocierea corectă a alimentelor? Reguli importante pentru meniurile din grădinițe cu Claudia Buneci, tehnician nutriționist says:

    […] a micuților noștri? Sunt respectare regulile de asociere corectă a alimentelor? Am făcut aici împreună cu Claudia Buneci, tehnician nutriționist, o analiză pe 5 zile consecutive din meniul […]

  4. buna, eu am o nedumerire: cum putem afla daca prin ingredientele din mancarea din gradinita nu se afla Delikat, Bors magic, Secretul gustului?! La noi la gradinita au optat anul acesta pentru mancare gen Catering… sunt destul de ingrijorata in ce priveste mai ales ingredientele mancarurilor. Apoi o alta nemultumire e ca zilnic le da carne, respectiv la amiaza, si la ciorba si la felul 2, si mai ales carne de pui… de care eu ma cam tem din cauza hormonilor cu care se suspecteaza ca se injecteaza carnea de pui din comert.

  5. […] Zaharul din meniul de la gradinita […]

  6. Incep inscrierile la gradinita. Cum alegem gradinita potrivita - iulianaroca.ro says:

    […] Zaharul din meniul de la gradinita […]

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Bifați căsuța de selectare GDPR

  • Acest formular îți colectează numele, e-mailul și conținutul, pentru a putea urmări comentariile plasate pe site. Pentru mai multe informații, consultați politica noastră de confidențialitate, unde veți primi mai multe informații despre unde, cum și de ce stocăm datele dvs.