În toamna anului trecut am început un sondaj public despre sistemul de învățământ din România, în comunitatea Părinți pentru reforma în educație. Din cele aproape 400 de persoane au răspuns la chestionar 150 și am analizat rezultatele cu Mădălina Sava, psiholog clinician, în cadrul emisiunii pe care o realizez la BiziLive, Antreprenoriat&Parenting.
Am scris aici despre ce nemulțumiri au părinții respondenți cu privire la sistemul de educație. Aici despre cum arată școala românească în viziunea părinților. Astăzi vedem care este gradul de implicare al celor nemulțumiți de sistemul actual. Ce pași propui să facem împreună pentru a genera schimbarea sistemului de educație în România?
Primele 3 locuri țin de informarea și educarea atât a profesorilor, cât și a părinților și de parteneriate între aceste două tabere. Spun tabere pentru că momentan suntem separați. Respondenții au mai identificat printre soluții: colaborarea cu ong-uri, desființarea inspectoratelor, debirocratizare, consultare specialiști, conturarea unui plan coerent, campanii, lobby, proteste, petiții, implicarea Ministerului Educației sau parteneriate publice private. Dar să le luăm pe rând.
Cursuri dedicate cadrelor didactice
Se menționează în repetate rânduri nevoia dezvoltării unor abilități mai eficiente de relaționare între cadrele didactice și copii. Părinții consideră utile cursuri de dezvoltare personală susținute de specialiștii în domeniu. Astfel dascălii ar învăța să își gestioneze mai bine emoțiile și ar interacționa cu elevii în moduri mai sănătoase (fără să îi umilească, de exemplu). De asemenea, părinții le recomandă profesorilor să își însușească modalități actuale de predare, în care să includă și tehnologia, metode practice, interactive și să pună accent pe dezvoltarea personală a copiilor.
Implicarea activă a părinților
Cât despre rolul părinților, respondenții spun că este necesară identificarea unei mase critice de părinți care își doresc schimbarea și care să se organizeze într-o comunitate și să implementeze proiecte și activități.
Acțiuni permanente pentru a aduna oameni interesați de subiect, pentru a coagula grupuri și echipe, pentru a identifica acțiuni colaborative care merită făcute, campanii și proiecte care merită susținute și promovate etc. Poate inițierea unei fundații/asociații care să își asume asta în mod formal și să se ocupe de lobby și alte inițiative concrete la nivel de societate civilă.
Părinții își doresc să se implice în inițiative de mentorat și voluntariat atât la școala copiilor lor, cât și în activități extra-școlare, cum ar fi taberele de vară.
Aș participa la o inițiativă de mentorat la distanță. Eu nu pot să mă deplasez, dar aș putea, prin intermediul unei fundații care să faciliteze conectarea, să încerc să ajut copii la teme prin whatsapp sau telefonic. Aș putea participa în fundații/ asociații, dar remote/ prin e-mail.
Respondenții spun că este necesar ca părinții să taxeze orice neregulă, să se informeze și să se educe. Să deschidem gura de fiecare dată când vedem devieri de la normal și să nu ne mulțumim cu puțin. Să venim cu idei și să îi presăm și pe ceilalți să își schimbe mentalitatea fricii.
Parteneriate între părinți și profesori
Respondenții își doresc ca părinții să identifice profesorii care sunt deschiși la colaborare și să facă acțiuni împreună. Să stabilească obiective care ulterior să fie transformate în politici publice, cu accent pe schimbarea programei școlare.
Dezvoltarea parteneriatului părinți-profesori, accesarea de fonduri și proiecte internaționale care ajută cadrele didactice să evolueze și să folosească metode de predare conectate cu realitatea + politici publice care forțeaz reforma învățământului.
Alte soluții:
- grupuri locale de sprinjin pentru părinți și profesori
- implicarea în activități de voluntariat sau colaborarea cu ONG-uri din domeniul educației
- parteneriate publice-private
- consultarea specialiștilor în educație și conturarea unui plan coerent, lobby pentru implementarea la nivelul politicilor publice a măsurilor stabilite în urma consultărilor
- dezvoltarea unor campanii de conștientizare
- petiții, campanii și eventual proteste destinate să atragă atenția Ministerului Educației
- strângere de semnături pentru schimbarea cadrului legislativ
- tematici abordate: schimbarea programei, dezvoltare personală pentru cadrele didactice, metode actuale de predare, debirocratizare, autonomie mai mare pentru școli, (izolat) desființarea inspectoratelor
Niște parteneriate public-private mai consistente ar fi de ajutor. De exemplu, firme care să se implice în popularea băilor din școli cu săpun, hârtie și colace de WC, detergenți și clor pentru femeile de serviciu, companii care să aibă programe prin școli de ore opționale de igienă, prim ajutor, finanțe, educație sexuală, orice e util în viața de zi cu zi. Cooperarea între instituțiile statului: dacă un grup de copii merge la muzeu să meargă gratuit sau la teatrele de stat sau unde se poate. Cluburile sportive din cartiere (care mai sunt) să conceapă programe pentru copiii talentați măcar. Noi am putea media aceste colaborări până în punctul în care să funcționeze singure.
Text: Ana Nicolescu
Consultant: Psih. Mădălina Sava
Foto: Pexels.com
