Conducerea defensivă e un mod de a gândi

Nivelul 1 al cursului de Conducere Defensivă de la Academia Titi Aur a început cu un chestionar ca la examenul pentru permisul auto. Am carnet din 2013, am condus în jur de 150 000 de kilometri. Ce punctaj credeți că am obținut? Vă zic la final, sau nu știu, cert este că ar trebui să dăm testul ăsta periodic, cam la 5 ani din punctul meu de vedere și să repetăm inclusiv testarea psihologică și oftalmologică. Dar să revenim la condusul defensiv. Cursul a fost împărțit în două secțiuni, una teoretică și una practică, pe același model ca și cursul Ghidul Părintelui Responsabil la Volan. Cu ce s-a deosebit? Prin mult mai multe noțiuni de fizică și prin partea practică nu doar la simulatoare, dar și pe pistă, afară. Să vă povestesc.

Șoferii buni doar conduc

Trainerul academiei ne-a spus despre conducerea defensivă că este un mod de a conduce prin care putem mereu să ne apărăm de pericole și de greșelile noastre, dar și de cele ale celorlalți participanți la trafic. Pentru că singurii învingători sunt cei care reușesc să se ferească de potențialele accidentări, este nevoie să învățăm să anticipăm pericolele, să fim atenți la drum și la ceilalți șoferi, pietoni, bicicliști, și mai noi la cei cu trotinete, să avem mașina pregătită corespunzător pentru starea vremii, pentru drumul pe care îl facem, să respectăm regulile de circulație, să uităm de telefoane în timp ce conducem pentru că șoferii buni doar conduc.

Dacă ne uităm la telefon 2 secunde la 70 km/h, ne luăm ochii de la 40 de metri de drum

Și vă dau exemplul de la curs. Chiar dacă folosim sisteme handsfree, creierul nostru va fi ocupat 80% cu ce zicem la telefon. Nu este despre faptul că mâinile ne sunt sau nu ocupate, ci despre faptul că avem creierul cuplat la convorbire și ajungem să conducem folosind doar 20% din capacitatea creierului. Asta întârzie viteza de reacție și implicit avem șanse mult mai mari să facem un accident. Bine, bine, veți zice, dar ce mă costă dacă doar verific 2 secunde cine mă sună și atât. Păi trainer-ul ne-a făcut un calcul simplu. La o viteză de 36 km/h parcurg în 2 secunde, 20 de metri. În blind. La 70 km/h, în 2 secunde merg fără să mă uit la drum, 40 de metri. Cum sună asta?

2000 de români mor în fiecare an în accidente de mașină

În 10 ani, mor 20 000 de români în accidente de mașină. O dată la două săptămâni, mor 70 de oameni, adică, așa cum spunea George, trainer-ul, la fiecare două săptămâni, pe șosele ni se întâmplă un Colectiv. Cel care modifică nivelul de siguranță în trafic este șoferul, nu drumul. Ne tot plângem că nu avem infrastructură și credem că acesta este motivul pentru care mor atâția oameni în trafic. Dar dacă ne gândim mai bine, pe măsură ce drumul este mai bun, tindem să mergem cu viteză mai mare. Un alt paradox este că multe accidente se întâmplă pe drumurile pe care le cunoaștem și le facem zilnic, pentru că aici vigilența noastră scade și de bazăm pe obișnuință. Dar trebuie să ținem cont și de condițiile meteo, de momentul zilei, de vizibilitate, de starea noastră de concentrare sau de oboseală.

Presiunea corectă în roți asigură un nivel optim de aderență

Am ascultat cu urechile ciulite partea de presiune, aderență și aici au venit multe informații din fizică. Am vorbit despre acvaplanare (cea mai violentă scădere de aderență), suspensii, amortizoare și comportamentul mașinii pe ploaie, zăpadă și gheață. Și că tot vine vremea să schimbăm anvelopele, iată câteva sfaturi utile:

  • Trecem la anvelopele de iarnă când temperatura scade sub +7 grade, nu așteptăm prima ninsoare.
  • Trecem la anvelopele de vară când temperatura trece peste +7 grade.
  • Putem să depozităm anvelopele la hotelurile de anvelope
  • Anvelopele all season sunt un compromis și ating eficiența maximă o lună toamna și o lună primăvara. Ele devin periculoase la temperaturi extreme pentru că au aderență mai slabă.
  • O anvelopă nouă are 8 mm adâncime
  • E bine să cumpărăm anvelope care nu au stat pe raftul magazinelor mai mult de 1 an. Verificați anul de producție. Este ștanțat sub formă de 4 cifre. Primele două reprezintă numărul săptămânii din an când a fost fabricată, următoarele două, anul. Apoi uitați-vă pe etichetă să vedeți ca aderența pe ploaie să fie cât mai sus spre clasa A.
Acvaplanare cu mașina fără ABS și cu ABS. Test practic pe pista Academiei

Am aflat ce se întâmplă și de ce în cazul acvaplanării și cum să ieșim din ea. Am aprofundat noțiuni despre accelerare și frânare, inerție, sisteme de siguranță, dar și despre comunicare convențională și neconvențională în trafic. Apoi am ieșit pe pistă să testăm, alături de un trainer al Academiei, ce se întâmplă când punem frână brusc pe un asfalt ud și încercăm să virăm cu o mașină fără ABS. Apoi cu o mașină cu ABS. La mașina fără ABS, chiar dacă iei de volan și roțile se poziționează în direcția dorită, mașina nu își schimbă direcția de mers.

Nu știu cum am mers atâția ani cu Dacia 1310, mai ales când eram începătoare, apoi cu un Matiz, tot fără ABS. Am râs cu Bianca despre cum ne spunem vârsta în funcție de ce mașini am condus și cum devenim rigide și respingem mașinile cu cutii automate, deși, vorba ei, suntem totuși încă tinere ca să nu avem la un moment dat, în viața asta, o mașină cu cutie automată. Nu-i așa?

 

Cum redresezi mașina în caz de derapaj/supravirare

Am conștientizat riscul la care ne expunem când cumpărăm mașini second hand sau păstrăm mașini mai vechi de 10-15 ani care nu au aceleași sisteme de siguranță ca cele noi.  Apoi am învățat, tot practic, de să facem când ne fuge mașina de fund, cum o redresăm, unde ne uităm și în ce direcție luăm de volan.

Partea de simulatoare nu am mai repetat-o, dar i-am susținut pe ceilalți participanți care au avut reacții similare ca cei de la Ghidul Părintelui Responsabil la Volan. Am hotărât cu Bianca să mergem și la nivelul 2 și 3, apoi să încercăm și cursul de experiențe că acolo e cu drift-uri și cu mers pe două roți. Asta că tot suntem încă tinere 😊😊😊.

Vă recomand să mergeți la curs și să îi considerați pe ceilalți participanți la trafic niște coechipieri, să-i vedeți ca pe niște colegi deoarece cu cât comunicăm mai mult, cu atât reducem situațiile riscante și accidentele.

Text: Ana Nicolescu

S-ar putea să-ți placă și

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Bifați căsuța de selectare GDPR

  • Acest formular îți colectează numele, e-mailul și conținutul, pentru a putea urmări comentariile plasate pe site. Pentru mai multe informații, consultați politica noastră de confidențialitate, unde veți primi mai multe informații despre unde, cum și de ce stocăm datele dvs.