Uncategorized
comment 1

”Copiii fara etichete” – o campanie pentru constientizare si schimbare sociala pentru a combate violenta impotriva copiilor

Salvati Copiii Romania deruleaza in acest an, in perioada martie-octombrie 2013, o campanie sociala pentru a combate violenta impotriva copiilor: Copiii fara etichete. Campania urmareste constientizarea violentei impotriva copiilor din societatea romaneasca, generarea unei schimbari de atitudine fata de aceasta violenta, precum si generarea unei schimbari de paradigma in educatia copiilor, prin: inlocuirea practicilor violente cu metode educationale pozitive, respectarea copilului in locul umilirii lui, renuntarea la indiferenta si acceptare fata de violenta impotriva copiilor.

Mesajul cheie pe care il transmitem prin aceasta campanie este: ii ajutam pe copiii nostri sa devina Oameni Mari, daca ii crestem fara etichetele educationale traditionale: bataie, umilinta, jigniri, stigma pe criterii sociale sau etnice

Abordarea strategica a acestei campanii a pornit de la doua premise sustinute prin studii de specialitate:

  1. Evaluarile psihologilor si ale specialistilor referitoare la impactul suferintelor si al violentei fizice, verbale si emotionale asupra copiilor si asupra viitorilor adulti.
  2. Practicile educationale traditionale din societatea romaneasca, atat din familie, cat si din scoala, care folosesc inca violenta sub diverse forme, plecand de la stereotipul negativ potrivit caruia ”copiii sunt rai si pot fi educati doar cu forta”.

Campania sintetizeaza toate formele de violenta impotriva copilului intr-un singur concept: ”eticheta”, din doua motive:

  1. Stereotipurile care ii fac pe adulti sa-i vada pe copii ca fiind rai sunt de fapt aplicate acestora, fara sa aiba o legatura cu structura lor psiho-emotionala. Copiii au nevoi emotionale pe care nu stiu sa le exprime, au comportamente adecvate varstei si etapelor de dezvoltare care pot sa nu corespunda asteptarilor adultilor, au un mod de a se exprima, care poate sa nu fie intotdeauna pe intelesul adultilor. Unii adulti pot eticheta in mod negativ aceste comportamente si stari, iar de aici sa apara diverse forme de violenta.
  2. Violenta educationala – bataie, jigniri, abuz emotional – lasa urme asupra copiilor si ii marcheaza pe viitorii adulti, putand activa comportamente si stari psiho-emotionale de-a lungul intregii vieti, asemenea unei etichete care incorseteaza si incadreaza, printr-o generalizare limitativa. Cu alte cuvinte, bataia, umilinta, jignirile programeaza la esec, iar efortul depus de un copil sau de un adult ca sa scape din aceasta programare a suferintei este urias.

Campania invita adultii sa lase la o parte stereotipurile din societate si sa se raporteze la ceea ce sunt copiii prin natura lor: copiii sunt buni; ei trebuie doar ajutati sa se dezvolte prin educatie pozitiva, pentru a creste echilibrati si pentru a deveni ”Oameni Mari”. De asemenea, campania vizeaza toate formele de stereotipuri si de stigmatizare a copiilor, inclusiv pe cele etnice.

vizual_415x300

 Slogane

Campania  va promova urmatoarele slogane, in functie de etapa de comunicare:  ”Etichetele din copilarie prind viata in adulti. Dezlipeste eticheta! Copiii crescuti fara etichete se fac Oameni Mari”.

 Ce urmarim?

  1. Sa constientizam etichetele despre copii si comportamentele violente pe care le genereaza!

–        prezentare publica a unui studiu privind abuzul la adresa copiilor

–        mobilizarea bloggerilor pentru combaterea violentei impotriva copiilor

–        campanie de constientizare referitoare la efectele etichetelor din copilarie asupra viitorilor adulti, derulata in mediul online si outdoor

–        concert 1 iunie in colaborare cu ARCUB (Parcul Cismigiu) pentru promovarea parentingului pozitiv si a unei educatii fara etichete

–        Program de gradinite estivale pentru copiii romi, pentru a incuraja scolarizarea acestora si integrarea lor sociala.

  1. Sa dam solutii pozitive pentru educarea copiilor!

–        Salvati Copiii va pune la dispozitie o platforma de parenting pozitiv – site dedicat parintilor, cont FB dedicat, manual de parenting – dezvoltata pe baza expertizei acumulate in acest domeniu in practica derulata prin centrele sale de specialitate.

–        Vor fi organizate conferinte de parenting cu expertii SCR

–        Va fi difuzata o campanie  de clipuri video cu lideri de opinie

  1. Sa schimbam politicile publice in interesul copiilor!

–        Sprijinim adoptarea de catre Ministerul Educatiei a Strategiei privind educatia parentala

–        Sprijinim adoptarea de catre Ministerul Sanatatii a Strategiei privind sanatatea mentala a copilului

 

Realitatea cifrelor: 86% dintre copiii sunt certati de catre cadrele didactice atunci cand gresesc; 38% dintre parinti afirma ca bat copiii si 63% dintre copii afirma sa sunt batuti acasa de catre parinti

 In Romania anului 2013, 38% dintre parinti recunosc abuzul fizic asupra copiilor in familie; 63% dintre copii afirma ca sunt batuti acasa de catre parintii lor, iar corectiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea parintilor, si intr-o anumita masura, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic; 20% dintre parinti apreciaza pozitiv bataia ca mijloc de educatie a copilului; 18% dintre copii afirma ca au fost batuti acasa cu batul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn.

Cifre ingrijoratoare arata ca, in ciuda interzicerii prin lege inca din 2004 a oricarei forme de violenta asupra copiilor in familie, parintii nu doar ca inca utilizeaza pedeapsa corporala in practica educationala de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciaza pozitiv bataia ca mijloc de educatie a copilului.

Convingerea ca prin pedepsire copiii vor invata cele mai importante lectii este extrem de raspandita in randul parintilor. Cu toate astea, ceea ce copiii invata este total diferit de ceea ce incearca parintii sa ii invete.

Iata, mai jos, cateva dintre consecintele pedepsei fizice si emotionale in familie:

1. Slabeste legaturile de atasament intre parinti si copii. Copiii depind de parinti pentru a fi in siguranta. Cand parintii ii ranesc fizic sau emotional, copiii invata ca nu pot avea incredere in parintii lor pentru a fi protejati. O legatura slaba intre parinti si copii poate duce la dificultati emotionale si comportamentale.

2. Afecteaza dezvoltarea emotionala a copiilor. Copiii au nevoie sa stie ca sunt valorosi. Pedepsele fizice si umilitoare pot fi simtite de catre copii ca o respingere din partea persoanelor de care au cea mai mare nevoie pe lume. Aceasta experienta poate avea efecte negative pe termen lung pentru construirea sentimentului de valoare personala. Copiii care sunt pedepsiti fizic sunt mult mai predispusi sa dezvolte anxietate si depresie, sa consume droguri si alcool, sa dezvolte tulburari severe de sanatate mentala. Copiii care sunt pedepsiti emotional sunt mult mai predispusi sa aiba stima de sine scazuta, sa fie instabili emotional, sa aiba dificultati in a deveni independenti, sa fie retrasi social, introvertiti sau extrem de complianti, sa aiba simptome de depresie si ganduri de suicid.

3. Poate crea resentimente, frica si ostilitate fata de parinti, pe care copiii nu le exprima in mod direct. Ii poate face pe copii sa minta. Aceste efecte duc la cresterea nivelului de agresivitate la copii, la cresterea nivelului de violenta intre frati si colegi, iar mai tarziu, la intimidarea, agresiunea si ranirea partenerilor de cuplu. Ele sunt asociate cu minciuna, furtul si violenta.

 4. Bataia are efecte pe termen lung si afecteaza modul in care viitorul adult se va comporta si se va simti in contexte tipice varstei adulte. Cele mai frecvente consecinte ale comportamentului abuziv din copilarie in viata de adult sunt: perpetuarea comportamentului abuziv in relatie cu proprii copii sau cu partenerul de viata; esec relational; esec profesional; ratrea potentialului individual de dezvoltare; risc de aparitie a tulburarilor de sanatate mintala; dificultati de adaptare sociala; consum de substante.

In scoli: 57 % dintre copii afirma ca traiesc stari emotionale de anxietate, retragere, nesiguranta si incordare

In ceea ce priveste violenta asupra copiilor in scoli, in Romania frecventa in context educational a comportamentelor de abuz emotional si verbal pe care cadrele didactice le angajeaza in numele „metodei educationale” este extrem de mare. 86% dintre copii sunt certati de catre cadrele didactice atunci cand gresesc; 33% dintre copiii sunt jigniti si etichetati la scoala de catre cadrele didactice; 7% dintre copii afirma ca sunt batuti de catre profesorii lor.

Studiul evidentiaza, de asemenea, datele referitoare la starile emotionale experimentate de copii in cadrul scolii. Astfel, majoritatea copiilor raporteaza ca traiesc stari emotionale care variaza de la indiferenta (29% dintre copii), anxietate, retragere, nesiguranta si incordare (57% dintre copii) si ingrijorare (6% dintre copii).

fg

Consecintele abuzurilor din scoli nu sunt deloc de negliat:

  1. Tensioneaza relatia cadru-didactic elev, generand in randul elevilor emotii de teama, anxietate, ingrijorare, frica, nesiguranta, furie si frustrare.
  2. Afecteaza in sens negativ stima de sine a elevului, prin esecul in a oferi informatii cu privire la competentele si resursele elevului, precum si prin evidentierea excesiva a limitelor acestuia.
  3.  Sunt lipsite de orice valoare educationala, prin ignorarea mecanismelor de invatare ale elevilor, care, conform studiilor de specialitate din stiintele educatiei si din psihologie, sunt activate cu ajutorul urmatorilor factori: feedback pozitiv; laudarea efortului depus; aratarea unor modele pentru / exemplificare a alternativelor corecte/pozitive; intarire a efortului depus de elev in sarcina, si nu a rezultatului final; comparare a rezultatului copilului cu nivelul performantei personale anterioare, pentru a-i arata dezvoltarea sa personala, si nu cu peformanta celorlalti elevi etc. De asemenea, cresc rezistenta copiilor la actul didactic.

 Studiul Salvati Copiii Romania are o marja de eroare de +/- 2,5%. Cercetarea s-a realizat urmarind doua directii: o abordare de tip calitativ (reliefarea perceptiilor) si o abordare de tip cantitativ (masurarea opiniilor parintilor si copiiilor). Pentru abordarea de tip calitativ, metoda de cercetare folosita a fost focus group-ul, la care au participat intre 6 si 12 persoane din principalele judete ale Romaniei. Pentru abordarea de tip cantitativ, metoda folosita a fost interviul. Au participat 1.436 de familii din 58 de localitati din Romania. Interviurile s-au desfasurat la domiciliul subiectilor in perioada mai – iulie 2012.

 

Comunicat de presa

1 Comment

  1. marius says

    Este greu este ca un parinte sa recunoasca ca a gresit iar cand recunoasteeste foarte greu sa se schimbe.Lupta cu tine,invinge “demonii” proprii spre binele copilului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *