Un blog care te susține să-ți remodelezi viața

Responsabilitatea mea ca părinte este să fiu un om extraordinar și să trăiesc o viață minunată. Ține de mine să le ofer copiilor mei un spațiu sănătos, sigur și plin de iubire în care să crească. Cercetărorii spun că cel mai important lucru pentru dezvoltarea unui copil este siguranța: fizică, psihică, emoțională și intelectuală. Și asta mă străduiesc să le ofer. Nu îmi reușește mereu și, pe lângă asta, îmi iau și alte sarcini.

Să le învăț ceea ce școala nu le învață: să gândească pe cont propriu

Una dintre cele mai dese întrebări le care le-o pun fetelor mele este: ce soluție poți să găsești?

– Mami, mi-e frig!

– Și ce soluție poți să găsești?

– Mami, mi-am uitat termosul pentru apă la A.!

– Și ce soluție poți să găsești acum când plecăm la film?

– Mami, îmi place bluza asta, dar nu e a mea!

– Îți place că e a prietenie tale și ți-ar plăcea să o porți și tu sau îți place modelul și ai vrea și tu una nouă.

– Îmi place că e a ei și o vreau eu.

– Și ce soluție poți să găsești să o porți și tu?

– Să rămână la mine și să îi zic că aveam și eu una la fel.

– NU! Ia mai gândește-te puțin!

– Să i-o cer cu împrumut.

– Ar fi o idee. Poți să încerci. Ce faci dacă spune nu?

– Îi dau ceva la schimb.

– Ce?

– Un ponei.

– Asta își dorește ea sau asta e ok pentru tine să dai.

– Așa mă gândesc eu că ar vrea.

– Și ce poți să faci ca să fii sigură?

– Să o întreb: A., îmi împrumuți și mie bluza ta și eu îți împrumut un ponei? Saaaau pot să o întreb dacă mi-o dă de tot și eu îi dau la schimb o bluză de la mine, la alegere.

Ce-și doresc copiii mei în viață și cum pot să ajungă acolo?

O altă sarcină pe care mi-o iau este să le învăț să își stabiliească obiective, cum s-ar spune corporatist. Să se întrebe mereu ce își doresc în viață și cum pot să ajungă acolo. Văd că Măriucăi îi place să scrie povești, așa că îi creez rutina scrisului zilnic. O propoziție pe zi. Nu se oprește doar la una. Nu se rezumă doar la caiet, carnețel, foi de prin casă. Azi, după ce o iau de la școală, o învăț să scrie povești pe tabletă. Am o tastatură mai veche, dar nefolosită, mică, albă, cu tastele ca zahărul cubic. O luasem pentru mine când eram însărcinată cu Julie să postez articole din vacanță. De diseară, Măriuca va căuta literele care să o ajute să-și scrie poveștile. O să aibă nevoie de concentrare, perseverență, coordonare, memorie, creativitate. Iuhu!

Pentru fiecare, sănătatea se vede diferit

Să le învăț să fie sănătoase pare destul de complicat în vremurile astea, dar atâta timp cât ele mă văd că mănânc hrănitor și eu consider că mâncarea este carburantul corpului, ele îmi urmează exemplul. Mai mult una dintre fete. Dar cealaltă recuperează la capitolul mișcare, ritm, elasticitate și longevitate. Una dintre ele este fan yoga și facem împreună. Cealaltă nu s-ar mai da jos de pe patine și de pe trotinetă. Cât despre înot, amândouă cred că au fost în vieți anterioare rațe.

Din ce câștigă copiii bani?

La capitolul bani, am început de anul trecut să le învăț cum să economisească, să doneze și să cheltuiască. Aici m-a ajutat Adrian Asoltanie. Doar că ce să vezi, au stiluri diferite. Dacă una pune banii la plic și strânge pentru birou, vacanță, ziua ei, cealaltă cheltuie fiecare bănuț pe dulciuri și jucării. Cică să le las să facă acum cu 100 de lei greșelile pe care le-ar face altfel cu 10 000 le euro. Le las, cum să nu, dar le mai și strecor că dacă vor să facă bani e bine să își folosească talentele ca să îi ajute pe alții în cel mai bun mod. Așa că îmi fac masaj, spală vasele, dau cu mopul, șterg praful, mă ajută pe mine când am evenimente să facă pungile de cadouri sau să aranjeze sala. Măriucăi îi place ideea să scrie o carte și să câștige bani. O susțin 100% cu ideea asta.

Un obiectiv pentru anii care vin este să le învăț pe fete despre lume călătorind. Li se pare un obiectiv bun, de aceea am făcut un plic special pentru proiectul ăsta și punem cu toții bani în el.

Cum ne creștem copiii și ce ne dorim pentru ei?

Ne creștem copiii bazându-ne pe cine suntem acum și aici. Sigur că facem greșeli. De unele ne prindem și putem să le îndreptăm. De altele, vom afla când copiii noștri vor deveni adulți și ne vor spune rănile lor. M-a întrebat Ruxandra Rusan, la Itsy Bitsy, în direct, la emisiunea de joia trecută, ce-mi doresc eu pentru fetele mele. Ce nu am apucat să răspund las aici, restul vă invit să ascultați în acest podcast pregătit de echipa de la radio. Am vorbit și despre comunități, blogging, public shaming și hateri, ce înseamnă să fii un lider, dar și ce greșeli am făcut.

Așadar, ce-mi doresc pentru Măriuca și Julie?

1. Să le dau sentimentul că își pot experimenta viața în siguranță, fără să le induc frica. Pfoai, ce greu e să faci asta! Să simtă că Pământul e domeniul lor și că sunt aici să experiemteze asta.
2. Să își din experiența și înțelepciunea mea tot ce au nevoie ca să fie pregătite pentru propriul lor drum.
3. Să știe că le iubesc pentru ceea ce sunt.
4. Să știe că nu îmi aparțin și că își aparțin lor, că au libertatea să facă propriile alegeri, dar să și suporte consecințele alegerilor. Să știe că le protejez și le hrănesc pentru moment, cât încă nu au sufiecient discernământ, că le ghidez și le dau sfaturi, că le ajut să se descopere, că încerc să le fiu un exemplu bun. Dar asta e temporar. Va veni o zi în care va trebui să își ia viața în propriile mâini și să pornească pe drumul lor. Voi fi în continuare aici să le ghidez, să le inspir, dar viața lor e a lor. Ele sunt pe locul șoferului, eu sunt pe locul din dreapta 😊.
5. Să știe că au puterea să își creeze orice fel de viață vor prin simpla asumare a responsabilității propriei vieți.
6. Să petrec zilnic timp cu fiecare dintre ele în lumea fiecăreia dintre ele.
7. Să le dau libertatea să greșească acasă mult și curajos.
8. Să se vadă, măcar pentru o zi, prin ochii mei și prin inima mea.

Text: Ana Nicolescu