Știri
comments 4

“Cuvintele sunt vii”. Diana cu Vanilie – The Book s-a lansat la Bookfest

“Cuvintele alina, alinta sau ataca. Poate-ar trebui sa avem mai multa grija cand si cum le folosim. Cuvintele sunt vii.” Diana Sorescu

M-am dus la lansarea Diana cu Vanilie – The Book cu neliniste in suflet, cu inima mai mica decat un purice, cu certitudinea ca voi plange, cu dorinta de a o cunoaste pe mama Dianei, cu entuziasm si mandrie ca dorinta vanilata a fost implinita. M-am framantat tot drumul pana la Romexpo. Am ales sa nu-mi iau masina, am mers cu tramvaiul de la un capat la altul. Cred ca voiam sa fug de emotii, de ganduri, de nodul din gat… sau poate, dimpotriva, voiam sa cad pe ganduri, sa mi-o amintesc mai intens pe Diana, sa ma uit pe geam, in gol, cum trec statiile, una dupa alta si ploaia ma apasa pe suflet, ca picatura chinezeasca, amplificandu-mi nostalgia.

Dupa ce am coborat din tramvaiul cu ganduri, am mers prin ploaie vreo 10 minute. Nu m-am grabit. Am intrat in pavilionul C1. Nu m-am grabit. Am dat o tura pe la standuri. Incercam sa surprind, cu coada ochiului vreo scena gata de lansare, dar parca nu vroiam inca sa ajung acolo pentru ca mi se parea ca lansarea cartii Dianei va fi confirmarea faptului ca ea nu mai este. Gata, asta a fost. Si voiam sa prelungesc momentul in care poate a fost doar un cosmar.

Am vazut ingerii albi, mari de 3 m despre care Ioana Predoiu imi povestise si pe care s-a zbatut mult sa ii aduca la lansarea cartii prietenei ei. Aerul a devenit greu. Brusc. Am incercat sa-l imping cat mai jos in plamani. M-a intampinat Anamaria de la Prajiturele, cea care a adus cupcakes roz cu buline albe. I-am multumit pentru implicare si pentru sufletul ei mare. Nu puteam sa fiu constienta si prezenta, parca eram in afara cercului. Aveam emotii pentru intalnirea cu mama Dianei. Am avansat timid pe culoar catre scena. Imi doream sa fiu cat mai aproape, sa simt enorm si sa vad monstruos. M-am asezat in randul 2, la capat, langa o alta Ioana draga. Ioana Marinescu.

DSCF8845

Acum 6 luni, mi-am promis ca, atunci cand voi ajunge la Sinaia, ii voi duce Dianei un buchet de cale mici, gingase, albe, pure, intepat cu pastai de vanilie. Inca nu am ajuns, insa a fost suficient sa-mi pun dorinta cu voce tare si Ioana Marinescu de la Magia Florilor a adus astfel de aranjamente florale la lansare. Magia Florilor… Anotimpul Florilor… cum se leaga lucrurile… inconstient… involuntar… asa e Universul, stie mai multe decat noi si are un plan mai bun decat ne imaginam noi.

10341875_852907164738776_551061553867547348_n

Foto: Silvia Postolatiev

Am vazut apoi multe persoane in jurul unei doamne imbracata in negru. Mi-am dat seama. Era mama Dianei. Am inchis ochii si am strans din dinti, am fost dezamgita de mie ca nu mi-a trecut prin cap sa-i aduc un buchet de flori. Aaaaah!!! Ma uitam dupa Ioana sa-mi faca cunostinta cu doamna Sorescu. Mi-era jena sa ma duc si sa ma prezint. Am zis ca o las pe Ioana in pace, ca are emotii, si o sa o rog, ca dupa eveniment, sa ne faca cunostinta. Voiam sa-i multumesc pentru minunatul colier si sa-i spun ca ma simt onorata ca a ales sa mi-l daruiasca mie, ca o sa-l port cu cel mai mare drag din lume si ca imi voi aminti mereu de Diana, ca o voi citi cu drag, ca ii voi da share mereu si ca ea este in sufletul meu si ma gandesc la ea in fiecare zi, ca le povestesc fetelor despre ea, ca Mariuca are o fetita imaginara pe care o cheama Diana, si e copilul ei bun, ala ascultator, nu ca Sophie (celalalt copil imaginar), care mananca pe masa, care face galagie cand doarme Iulia, care deseneaza pe pereti…

Mi-am reintalnit doi dintre colegii de la redactie. Asa mi-am mai echilibrat sufletul, emotiile. M-am bucurat mult.

Cand sa ma intorc la locul meu, mama Dianei intreba de mine. Aerul iar a devenit greu. La fel de brusc. Pai bine ma, Ana, sa nu vii tu la mine… Mamica Urbana…, mi-a zis cu caldura si cu un zambet de mama buna, doamna Sorescu. Ai primit?

Da, saru’mana mult. Foarte frumos…

Si nu am mai putut sa spun nimic. Mama Dianei m-a coplesit cu caldura ei, cu bunatate, parca mi-a zis hai la pieptul mamei, e bine si cald aici, e loc pentru toate prietenele Dianei. Nu am stiut ce sa-i spun. Ce poti sa-i spui unei mame care si-a pierdut copilul?

Lansarea a inceput cu un video, un montaj cu poze de-ale Dianei si de-ale prietenilor ei, de-ale familiei. Am izbucnit in plans cand am vazut o poza cu doamna Sorescu tinand-o pe Diana mica in brate. Cred ca Diana avea cam varsta Iuliei, 9-10 luni. Mi s-a facut dor de Iulia si mi-am promis ca o voi iubi in fiecare secunda fericita, in fiecare clipa grea, in fiecare moment de frustrare, neputinta si ca voi incerca sa stau cat mai mult cu fetele mele si sa ma bucur cu ele de viata.

Montajul cu pozele Dianei m-a facut sa mi se opreasca respiratia, cand, la final, dupa toate fotografiile, a fost o secventa cu Diana dintr-o filmare. Diana se misca, se uita la noi, ne fixa cu privirea. Am avut senzatia ca totul a fost un cosmar si ca Diana este, din nou printre noi. Senzatia ca ea a fost la lansare mi-a fost mereu prezenta. Mi se parea ca o vad in fiecare sacou galben, in fiecare coada de cal, in fiecare par saten, in fiecare par lung cu bucle, in fiecare spranceana arcuita. Nu mi-am putut opri gandul A, uite-o pe Diana, hai ca putem sa incepem.

Am ascultat ce au spus invitatii pe scena. M-a impresionat Andreea Ibacka care  fost sincera si si-a dat voie sa planga pe tot parcursul lansarii. Chiar si Radu F. Constantinescu, cel care a prezentat, a fost emotionat la un moment dat, dar el a tinut sa fie barbat, in sensul cel mai traditional al cuvantului, si sa nu fie vulnerabil, citez, penibil. Eu cred ca e uman sa plangi, eliberator si vindecator si ca nimeni nu e penibil daca isi exprima emotiile. E dovada de maturitate emotionala, de acceptare a ceea ce traim in interior, de autenticitate.

DSCF8803

Actrita Iustina Taraboanta a citit din scrierile Dianei, Ileana Voicu Ghinea (redactor sef unica.ro) a povestit despre sinceritatea si franchetea Dianei, iar doamna Prof. Stefania Constantinescu a declarat: “Eu nu i-am sters numarul de telefon”. Nici eu.

DSCF8854

Mi-a placut lansarea. Si sunt convinsa ca si Dianei. Am avut un gol in stomac la sfarsit pentru ca este prima carte pe care o am de la o lansare, care nu are autograf pe ea. Insa in suflet voi pastra mereu ce am invatat de la Diana si inca mai invat pentru ca in fiecare zi ii descopar altfel blogul, prin prisma experientelor traite.

I-am simtit lipsa Dianei pe scena. I-am simtit si lipsa Ioanei Predoiu, tot de pe scena. Ea, prietena Dianei, a fost pionul principal in lansarea cartii. O sarcina extrem de grea, aceea de a indeplini ultima dorinta a unui suflet drag. O las pe Ioana sa raspunda la cateva curiozitati de-ale mele, poate si de-ale voastre.

Cine este Ioana Predoiu?

Ioana Predoiu: Ioana Predoiu este o prietena. Prietena ta, a lui, a lor, prietena PR-ului si a lucrurilor frumoase, prietena care aduce flori galbene, prietena Dianei cu Vanilie. Am devenit cea mai buna prietena a PR-ului inca din bancile liceului si de atunci nu ne-am mai despartit. Am creat o legatura puternica, iar azi face parte din mine.

Ce relatie ai avut cu Diana Sorescu si cum ti-a revenit tie sarcina de a-i lansa cartea?

Ioana Predoiu: Stii prietena aia care te trage de maneca, te trezeste la realitate, iti raspunde la 2 noaptea la telefon cand te tavalesti pe jos de durere, care iti scrie zilnic buna dimineata si verifica daca esti bine, prietena aia pe care o vezi rar, dar cand o vezi parca n-a trecut deloc timpul? Asa era Diana Sorescu si asa era prietenia noastra. Ne iubeam de la distanta, ne ajutam si sustineam si in fiecare zi ne promiteam sa ne vedem la o cafea. Pe Diana am cunoscut-o acum cativa ani, prea putini ani incat sa ma bucur de ea, dar suficienti ani incat sa o iubesc si dincolo de moarte. In ziua in care am condus-o pe ultimul drum am jurat ca nimeni nu o sa o uite si ca visul ei de a avea o carte se va implini. Si s-a implinit.

10390137_303614993136861_1639174277171352549_n

Care au fost cele mai grele momente, ce ganduri, ce framantari ai avut legate de tot proiectul lansarii?

Ioana Predoiu: Cand am facut promisiunea de a lansa o carte eram vulnerabila, indurerata, in stare de soc. Nu stiam ce promisiune fac, stiam doar ca trebuie sa ma tin de cuvant. Bianca Neve este cea care m-a sustinut, mi-a dat incredere in mine si m-a motivat sa ma apuc de treaba. Si au inceput sa treaca zilele, saptamanile, sa ma trezesc la realitate si sa constientizez: trebuia sa lansez o carte a unei fiinte dragi care nu mai era. Cine o sa-mi zica cum s-o fac? Cine o sa-mi zica ce scrieri sa pun in ea, cum o sa arate coperta, cum asezam poeziile, e ok sa lucrez cu o editura? Oare e bine? Oare asa si-ar fi dorit? Numeroase intrebari la care nici parintii Dianei nu aveau forta sa raspunda, pentru ca nici ei si nici eu nu aveam forta sa constientizam ca nu mai avem cum sa o intrebam pe autoare.

Ce ai invatat, cu ce ai ramas de pe urma lansarii?

Ioana Predoiu: Am invatat ca orice iti doresti se poate indeplini. Ca mergi prin Afi Cotroceni si vezi niste ingeri dehartie si zici “gata, astia trebuie sa-i avem la eveniment”, si i-am avut. Am invatat ca multi iti inchid usi, dar in acelasi timp se deschid altele. Ca daca azi nu se rezolva, se rezolva maine, am invatat ca oamenii care nu te cunosc iti vor sari de 3 ori mai repede in ajutor, am invatat ca oamenii apropiati mai si dezamagesc. Si ca sa o citez pe Diana “am invatat ca oricat as invata, inca n-am invatat nimic.”

Cum te simti acum, dupa lansare?

Ioana Predoiu: Exact asa cum se simte un om care indeplineste o dorinta cuiva drag. Lansarea insa nu mi-a adus-o pe Diana inapoi si dorul e acum si mai mare.

De ce ai ales sa stai in umbra la lansarea cartii? De ce nu ai fost pe scena sa povestesti cum a fost pentru tine lansarea cartii Diana cu Vanilie – The Book?

Ioana Predoiu: PR-ul m-a invatat sa stau in umbra, sa fiu mereu langa scena asigurandu-ma ca e totul in regula. La evenimentul de lansare am privit Diana cu Vanilie- The Book ca un proiect, caci daca nu ma detasam probabil emotiile m-ar fi coplesit.

Cine este Ioana Predoiu acum, dupa ce a indeplinit ultima dorinta a unui suflet drag? 

Ioana Predoiu: Ioana Predoiu continua sa fie o prietena. Acum sunt insa o prietena implinita, care privesc cu drag si dor o carte si care nu se opreste aici, caci numai impreuna mentinem vie amintirea sufletului Diana cu Vanilie.

 

Cartea Diana cu Vanilie – The Book este publicata de Editura Allfa, parte a Editurilor ALL, iar intregul proiect s-a realizat cu sprijinul: Ioana Predoiu (iPR Agency), Air France, Afi Palace Cotroceni, Mihnea Tullea (Carbon Solutions Global), Magia florilor, Cupcake shop “Prajiturele”, Ion Mihai Photography.

Cartea Diana cu Vanilie – The Book poate fi achizitionata de la partenerii Editurii ALL sau prin comanda online pe www.cumparaocarte.ro. Mai multe detalii gasiti si pe pagina oficiala de facebook Diana cu Vanilie – The Book.

 

Text: Ana Nicolescu

Foto: Ion Mihai

 

4 Comments

  1. Pingback: Despre Diana cu Vanilie | Urban Zen Living

  2. Pingback: Jurnal de cititoare: "Diana cu Vanilie"

  3. Sarut mana doamna Ana Nicolescu! Numele meu este Catalin Mantea. Am fost impresionat mult cand am citit cartea Dianei, dar asta s-a intamplat acum o saptamana parca luni or marti 22-23 octombrie 2017. In general fiind in Romania citeam multe carti – cel putin 40 pe an-, dar indepartandu-ma am ajuns sa citesc mai putin. Atunci cand Diana s-a dus la Ceruri eram un ratacitor printre plaiurile scotiene zbatandu-ma sa achit datorii din Romania.
    In fine, sa spun pe scurt cuvintele vii ale Dianei m-au schimbat profund si am plans minute si ore prin Bisericile din Centru Vechi din Bucuresti, afland ca a putut exista un suflet atat de profund si de frumos. Totul s-a intamplat cand am cercetat “Humanitas” langa Biserica Kretulescu. Acolo am gasit cartea “Diana cu vanilie” care mi-a transformat viata. De atunci nu au trecut nici doua saptamani si inca mai plang cand ma uit la coperta sau cand ma gandesc la Diana pe care cu durere spun nu am cunoscut-o, dar si mai mare durere este ca nu stiam de ea.
    De ce m-au schimbat cuvintele ei? Pentru ca ea a vazut in profunzime ce inseamna iubirea, ea a descris cu naturalete, gingasie, responsabilitate si cat mai placut relatia barbat-femeie, a vorbit ca un profet care totusi vedea departe care avea frica de Dumnezeu, dar care iubea sufletele pentru care s-a jertfit in scris.
    Cuvintele vii ale Dianei se transforma in mine si imi doresc doar sa stiu ca e la bine, cum zicea ea…”Fetele bune se duc in Rai”. Ma simt obligat de a face cand mai multe lucruri in numele Dianei, de a rasplati cumva binele facut de ea cu mine prin cartea ei. Simt ca a avut o inima ce umplea totul iar blandetea si sfaturile sincere din carte imi umplu sufletul cu regretul ca nu am fost mai bun. Acum deja sunt mai bun si stiu ca nu numai ca sunt suma alegerilor mele (dupa cum zicea Diana) dar sunt un vanilat, atins de mrejele de vanilie ale Dianei. Cred ca un om ca ea ajuns la maturitate la 26 de ani, este un exemplu ca Dumnezeu inca mai are suflete alese pe care nu le stim. Suflete cu noblete, suflete jertfitoare, suflete care impregneza aerul de iubire sincera.
    Nu intamplator poate am cumparat cartea, tocmai cand ma credeam singur, caci asa am fost pana la varsta mea de 38 ani. Nu intamplator pentru ca imi lipsea sufletul Dianei, imi lipsea scanteia sufletului nemuritor al unei fiinte, si iata ca am gasit pe Diana sau poate ea mi s-a revelat ca nu cumva sa iau decizii gresite in viata.
    As fi vrut sa o cunosc pe mama ei sau macar pe tine doamna Ana Nicolescu sau pe Ioana Predoiu, sa mi se povesteasca despre Diana.
    Intr-o buna zi o sa o caut la Sinaia unde se odihneste trupul ei si o sa ii duc flori. Dar ce flori ii placea? Nu-mi ramane decat sa-i scriu numele la Sfanta Liturghie si sa nadajduiesc ca sufletul ei va gasi un loc unde sa se bucure vesnic. Prin 2008 terminasem Facultatea de Teologie in Bucuresti si gandidu-ma in trecut observ ca multi prieteni i-am pierdut pe drum de tineri…Amelia Ioana Popescu la 35 ani, Nicolae Florin la 33 ani si anul asta(2017) Alina la 37 ani. Ma rog ptr acesti prieteni dar cercul s-a largit si a intrat acum si Diana Sorescu. Desi nu o cunosc faptul ca mie mi-a schimbat viziunea asupra vietii , asupra mea insami si m-a facut sa cred ca nu sunt singur pe drum, ca ea Diana gandea doar la o singura casatorie “for ever” asa cum si eu gandesc si totusi mi-a fost frica sa aleg, gandindu-ma ca si Diana ca dragostea intre Rosalinda si Armando tine 3 ani si in cele mai fericite cazuri 10ani. Ea gandea profund pentru ca experienta sa de viata era profunda.
    Doresc pe aceasta cale sa transmit condoleante familiei(stiu ca sunt tarzii, dar nu stiam ca a existat un suflet asa de frumos in Romania)!
    Doresc de asemenea daca se va putea sa obtin informatii despre Diana, sau sa ma intalnesc la Gaudeamus cu persoane care au fost apropiate Dianei prin care sa mi se impartaseasca din experientele lor in legatura cu Diana.
    adresa mea de email este mantea.catalin

  4. Am uitat sa adaug mantea.catalin@yahoo.com ca adresa de mail.
    Am uitat deasemenea sa multumesc frumos celor care au putut face ceva frumos pentru acest suflet minunat al Dianei Sorescu.
    Chiar daca nimeni din cunoscutii ei nu o sa imi dea informatii despre ea, eu sunt totusi multumit ca doamna Ioana Predoiu si doamna Ana Nicolescu au trait emotiile prezentarii de carte si ca au simtit ca Diana era acolo. Nu ramane decat sa ne rugam ptr cest suflet minunat……DIANA!
    Cu drag,
    Un suflet vanilat de cuvintele Dianei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *