Uncategorized
Leave a comment

“Daca ne stresam sa facem totul ca la carte, ajungem sa pierdem esenta”, Gabriela Maalouf, trainer parenting personalizat

De multe ori, Mariuca ma pune la incercare si imi arata fricile si frustrarile mele. Eu intru in panica si imi creez scenarii, care nu au nicio legatura cu realitatea. Una dintre cele mai mari frici este ca fetele mele sa nu fie abuzate sexual. As vrea sa stiu cum sa le vorbesc, cand sa le spun, ce sa le spun, astfel incat sa le protejez, dar mai ales, sa stie ca nu este adecvat ca altcineva sa se joace la organele lor sexuale. Vorbim astazi, pe acest subiect, cu Gabriela Maalouf, trainer de parenting personalizat.

De cand incep copiii sa aiba curiozitati sexuale? Care sunt acestea? Care sunt primele manifestari ale curiozitatii sexuale?

Gabriela Maalouf: Nimic la copii nu are o varsta anume. Totul, pana la urma, este determinat de ritmul lor de dezvoltare (si este normal sa fie diferit de la copil la copil). De obicei, primele intrebari vin chiar odata cu primele propozitii rostite ( 2 ani- 2,6 ani), cand copiii sunt preocupati de diferentele dintre fete si baieti. Vreau sa mentionez ca aceasta curiozitate sexuala nu inseamna curiozitate fata de actul sexual. De asta se tem parintii cel mai tare. Ei cred ca daca au apucat sa intrebe despre diferentele dintre sexe, biologic vorbind, nu mai e decat un pas pana la restul. Asta e doar in capul nostru, copiii nu au constiinta actului sexual decat mult mai tarziu. Parintii mai putin pudici (care fac dus in fata copiilor lor, nu se feresc sa isi arate corpul) remarca faptul ca micutii lor nici nu intreaba despre aceasta diferenta, pentru ca o stiu deja. Cei care vad baietei sau fetite dezbracate abia la gradinita, la mare sau cand se naste un copil de sex opus in familie, intreaba atunci. Nu trebuie sa explici decat o data, pe inteles si ei nu mai intreaba pentru ca nu li se pare nimic atat de grav.

Care este cel mai gresit lucru pe care il pot face parintii atunci cand copiii au diferite curiozitati sexuale?

Gabriela Maalouf: Cel mai gresit este sa nu le explici deloc sau sa spui ceva de genul : “pentru ca asa e… o sa inveti tu la biologie pe la 10 ani”. Cel mai gresit este sa-ti fie frica de lucruri normale. In societatea noastra este normal sa ne fie rusine pentru ca asa am fost educati (nu toti, mai sunt si cazuri fericite). Nu o sa vorbim o limba materna cand ne apucam sa povestim. Este posibil sa ne balbaim, fastacim, sa ne pierdem. Eu propun, daca avem cel mai mic dubiu ca asa se va intampla, sa ne invatam poezia dinainte si sa o spunem cu incredere sau (eu recurg mereu la strategia asta cand simt ca ceva ma depaste) sa apelam la un expert sa explice. Parintii au dreptul sa nu stie, sa nu poata si atunci au voie sa le spuna copiilor : “Nu stiu, hai sa cautam intr-o carte sau hai sa sunam la un specialist sa ne explice el”. In cazul de fata, un medic este cel mai indicat (daca chiar nu facem fata subiectului). Decat sa le explice altii, mai bine noi sau un expert in prezenta noastra.

Cand percep copiii diferentele dintre sexe? La ce varsta? Cum sa le explicam ca fetitele au vagin si baietii au penis?

Gabriela Maalouf: Este remarcabil faptul ca cei mici, cand incep sa vorbeasca, fac deja diferenta clara intre sexe, ceea ce ne face pe noi sa realizam ca, inca de bebelusi incep sa perceapa diferentele dintre sexe. Cum spuneam si in raspunsurile anterioare putem explica noi cat se poate de natural sau lasa un specialist sa o faca. Copiii obisnuiti sa vada organele genitale ale parintilor la dus sau cand se schimba nu intreaba, stiu despre ce e vorba. Ceilalti se multumesc cu cea mai sincera, naturala si corecta explicatie.

Ce riscam daca denumim organele sexuale: pasarica, broasca, cuc, cocosel etc? De unde vine acest alint? De ce ne ascundem dupa el?

Gabriela Maalouf: Sunt vorbe pe care le-am auzit si noi inca din copilarie si cu care ne-am obisnuit. Sa fim seriosi, cati dintre noi folosesc aceste cuvinte (vagin, penis) chiar si acum, adulti. Nu ne ascundem dupa ele, ne-am obisnuit cu ele si atat. Nu e ca si cum am fi obisnuiti cu celelalte cuvinte si ne temem sa le folosim in fata copiilor nostri. Mai degraba, ar trebui sa invatam noi sa le folosim si apoi sa le utilizam in fata copiilor nostri. Unii psihologi considera ca pot crea confuzie si nu e bine sa le folosim in exces. Eu cred ca parintii ar trebui sa fie mult mai relaxati si cuvintele si explicatiile vin de la sine. Eu promovez parenting-ul personalizat. Ii ajut pe oameni sa aleaga ceea ce este potrivit pentru ei si nu le vand ponturi de cresterea “ propriilor copii”. Eu prezint metode si tehnici si ii ajut sa se inteleaga mai bine si sa descopere singuri ceea ce le face bine. Daca ne stresam sa facem totul ca la carte, cum zic unii si altii ajungem sa pierdem esenta. Astazi am zis “pasarica” si e gresit. Asa zice psiholog x, carte y. Lasa ca zic maine “ vagin”.

Mariuca (3 ani) mi-a zis intr-o seara cand ii faceam baie: Eu ma spal la fund ca ma duc sa ma intalnesc cu un prieten de-al sotului meu. Nu cu sotul meu, cu prietenul lui. Ce a vrut sa spuna? Eu sunt cam bulversata in primul rand ca o asemenea remarca vine de la un copil de 3 ani, apoi de ideea de intalnire cu un barbat, asocierea cu curatenia partilor intime, subtilitatea adulterului. Sunt convinsa ca ma gandesc mult prea departe si ca interpretarile mele ascund anumite frici. Dar totusi, primul instinct a fost sa o intreb daca se joaca cineva la fundul ei.  Asadar, ce e recomandat sa facem in astfel de situatii? Cum le punem intrebarile pentru a obtine raspunsurile adevarate, fara sa ii speriem, fara sa parem noi disperati?

Gabriela Maalouf: Daca vrei parerea mea sincera…eu sunt convinsa ca te-a auzit vorbind pe tine sau pe sotul tau, sau pe voi vorbind cu alti prieteni, spunand ceva de genul: “diseara iesim in oras cu un prieten al sotului meu… ma duc sa fac un dus”. Si copilul s-a dus sa se spele la fund     (si ai mei zic, spre exemplu, “ ma spal la fund”, nu “ fac dus”). Si da, te-ai dus prea departe cu gandul. La 3 ani copiii nu au constiinta actului sexual, adulterului, curateniei inainte de un act sexual… astea sunt doar in imaginatia noastra. Ce ai intrebat tu a fost, totusi, pertinent. E normal ca un parinte, fara a fi disperat, desfigurat de frica, sa intrebe daca se joaca cineva cu fundul copilului lui. Traim in lumea si societatea in care traim… orice este posibil. Este normal sa punem intrebari daca simtim ca ceva este in neregula. Modul de a le pune face diferenta. Nu tipam, nu ii certam, nu ii facem sa para vinovati de anumite posibile evenimente, nu ii amenintam, pur si simplu intrebam in cel mai natural mod daca printre jocurile pe care le desfasoara de-a lungul zilei cu colegi de gradinita, alti adulti exista si jocuri ce implica organele sexuale. Daca tonul vocii, expresia fetei este aceeasi cand intrebam “ te-ai jucat cu mingea” sau “va jucati si cu organele genitale”, atunci copilul va spune, cu siguranta, adevarul. Daca simte ca va fi certat, pedepsit, va evita raspunsul sau chiar va minti.

Cum le spunem copiilor (si de la ce varsta) ca daca sunt agresati sexual trebuie sa le povesteasca parintilor?

Gabriela Maalouf: Copiii ne anunta singuri cand sunt pregatiti sau cand sunt curiosi sa afle anumite lucruri. De aceea nu-mi place sa dau varste si perioade. Cand ne intreaba (nu am intalnit niciun copil care sa nu intrebe la un moment dat) atunci raspundem. Inca din momentul in care ii integram in alta comunitate (gradinita, scoala, in grija altor persoane) e bine sa ii informam ca jocul altor indivizi cu organele lor genitale nu e este adecvat (sa folosesc un cuvant bland).

Cum le cream copiilor un confort psihic astfel incat sa poata veni la noi sa ne povesteasca orice subiect legat de sex(ualitate).

Gabriela Maalouf: Un mediu propice e un mediu propice in orice situatie, iar daca sexualitatea este tratata la fel de natural, precum restul subiectelor, atunci nu trebuie sa facem nimic suplimentar. Daca copiii sunt obisnuiti de mici sa discute cu noi pe orice tema, sa povesteasca orice, atunci nici sexualitatea nu va reprezenta un subiect tabu. Nu putem avea pretentia ca un copil sa vorbeasca cu noi despre sexualitate, in mod lejer, daca nici pana atunci nu am discutat in termeni amiabili despre subiecte mai putin delicate.

Un sfat pentru toate mamicile urbane.

Gabriela Maalouf: Naturaletea, insotita de o buna cunoastere si constientizare a propriei persoane poate face dintr-o mama cel mai puternic aliat al copilului ei, iar imbratisarea lor, un zid de nepenetrat.

Text: Ana NicolescuDSCF9313

Consultant: Gabriela Maalouf,

Trainer parenting personalizat

Telefon:0722.777.257
E-mail: anais_ro_20@yahoo.com

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *