De ce omitem să le transmitem copiilor faptul că actul sexual este ceva plăcut? Interviu cu psih. Gáspár György

Majoritatea românilor dezvăluie că, în familia lor, atitudinea față de viața intimă a fost umbrită de prejudecăți: 66% dintre români recunosc că atitudinea predominantă era una represivă, de jenă sau ruşine, iar alţi 13% dintre ei descriu această atitudine ca fiind una abuzivă, încărcată de vinovăţie. Mai mult, 80% dintre români se declară nemulțumiți de corpul lor, de felul în care arată, în contextul în care insatisfacția față de propriul corp este un indicator relevant în aprecierea sănătății sexuale. Doar 20% dintre respondenți au spus că se simt bine în pielea lor. Aceste date furnizate de cercetarea exploratorie realizată de Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie și Otilia Mantelers, cu 1210 respondenți, în perioada 9 aprilie – 4 mai 2016, pe www.paginedepsihologie.ro, validează nivelul scăzut al românilor în ceea ce privește înțelegerea culturii intimității, a pasiunii, a sexualității și a inteligenței erotice.

Astăzi vorbim cu Gáspár György, psiholog clinician și psihoterapeut relational, președintele Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie despre intimitatea la români.

13177730_992906220792805_4637944845211576510_n

Ce înseamnă intimitate emoțională?

Psih. Gáspár György: Intimitatea emoțională este acel ingredient care hrănește relația de cuplu cu ajutorul a ceea ce numim: iubire, atașament, siguranță, încredere. Este „lipiciul” afectiv care permite ca două persoane să se îndrăgostească și să-și dorească să parcurgă împreună călătoria numită „viață de cuplu”.

Ce înseamnă inteligență erotică?

Psih. Gáspár György: Inteligența erotică reprezintă al doilea ingredient de hrănire al unei relații de dragoste, iar aici  ingredientul principal este „dorința”. Noi terapeuții am ales să-i spunem „inteligență”, pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă că este ceva ce se poate dezvolta în timp, dacă alegem să-i acordăm atenție și loc în universul nostru interior. Dacă iubirea are de-a face cu stabilitatea, „dorința” este stârnită de libertate, creativitate, imprevizibil, anticipare și curiozitate. Intimitatea ne comunică că cei doi parteneri formează un întreg, în timp de „dorința” le reamintește de unicitatea fiecăruia și intenția de a ajunge din nou unul la celălalt.

Care sunt umbrele intimității? De ce sunt numite umbre?

Psih. Gáspár György: Umbrele intimității simbolizează toate anxietățile, rușinile și îngrijorările noastre legate de propriul corp și de plăcerea vieții sexuale. „Umbra” este un spațiu psihologic în care sunt reprimate toate nevoile și dorințele nostre, nu doar cele de sexualitate, care ne-au fost interzise în copilărie de către părinții sau îngrijitorii noștri. Aceste restanțe psihologice și emoționale, așteaptă ca noi să le conștientizăm și să îndrăznim a face ceva cu ele, pentru a putea funcționa ca indivizi întregi și capabili să ne bucurăm de viață. Experiența personală îmi arată că în familia de origine noi învățăm o serie de lecții despre „cine suntem” și „ce ne este permis să facem”, iar atunci când vine vorba despre educația sexuală, din prea multă grijă sau precauție, părinții ne transmit despre acest subiect doar mesaje amenințătoare care ne activează frica, vinovăția și neîncrederea, emoții care la vârsta adultă ajung să ne saboteze inconștient viața de cuplu.

De ce tindem să spunem/transmitem că actul sexual este ceva rușinos? De ce ne este rușine să vorbim despre interacțiunea sexuală ca despre ceva natural?

Psih. Gáspár György: Pentru că aceasta este lecția pe care am învățat-o de când eram mici. Din păcate societatea românească este divizată în două extreme, atunci când vine vorba despre educația și sănătatea sexuală: îmbrățișăm nenumărate tabuuri iraționale; sau recurgem la o promovare exagerată a sexualității. Pentru o generație sănătoasă este necesar ca „educatorii” (părinții, cadrele didactice, bonele, specialiștii în sănătate) să le transmită copiilor și adolescenților o viziunea integrată asupra sexualității. Una în care cuvântul „plăcere” să-și găsească, în sfârșit, bine meritatul loc.

De ce omitem să transmitem faptul că este ceva plăcut?

Psih. Gáspár György: Pentru că suntem mult prea obișnuiți să asociem sexualitatea cu emoțiile negative, iar noi, oamenii, nu putem simți rușine și plăcere în același timp. Rezolvarea este să învățăm să asociem intimitatea sexuală cu convingeri de genul: „merit să mă simt bine”; „este o plăcere gratuită, umană și firească”; „nu am nevoie de aprobarea nimănui pentru a-mi permite să fiu uman”.

În ce proporție credințele despre interacțiunea sexuală se bazează pe:

  • Preconcepțiile cu care venim din timpuri ancestrale (femeia trebuie să își satisfacă bărbatul sau trebuie să i se supună, inclusiv sexual)
  • Fricile noastre
  • Lipsa de informații
  • Ceea ce promovează filmele erotice, dar și cele artistice

Psih. Gáspár György: Probabil că într-o proporție foarte mare. Mai ales atunci când vine vorba despre „a da” sau „a oferi” plăcere, femeile adesea se simt responsabile, datorită normelor culturale și probabil a presiunilor sociale. Am auzit multe povești de viață în care clientele îmi spuneau că din adolescență au trăit cu teama că dacă nu vor face sex cu iubitul, atunci când el vrea, vor ajunge să fie abandonate și părăsite. Cred că la vârsta adultă întrebarea cheie pe care este sănătos să ne-o adresăm cu toții nu se referă la „cât de des facem sex?”, ci la „ce înseamnă sexul pentru noi?”

De ce tindem să asociem sexul cu vulgaritate și perversitate?

Psih. Gáspár György: Plăcerea și dorința, atracția și curiozitatea, fiorul și seducția toate ne vorbesc despre distanță, imprevizibil, incertitudine și interzis. Toate sunt trăiri care ne transmit că „avem dorința” de a ajunge la „ea sau el”, dar nimic nu este sigur, iar acest fapt ne stârnește întreaga ființă și ne pune în mișcare substanțele chimice din corp.

La ce nivel de maturitate în cuplu sau maturitate individuală este nevoie să ajungem pentru a duce actul sexual către o experiență transcendentală, spirituală. Cum putem propune acest lucru unui neinițiat spiritual fără ca el să se sperie, fără să creadă că îl vrem în vreo sectă, fără să creadă că am luat-o razna? 🙂

Psih. Gáspár György: Probabil că la nivelul în care cei doi să accepte că „animalele fac sex, iar noi oamenii avem o viață erotică” – una în care ne permitem a ne explorăm propria sexualitatea și suntem curioși și de sexualitatea persoanei iubite. Atunci cred că putem mai ușor să ajungem pe culmile transcendentalului. De la Esther Perel, faimoasa terapeută de cuplu care în iunie va susține pentru prima dată o conferință în România, am învățat următorul lucru: erotismul nu se referă la actul sexual în sine, ci mai degrabă descrie un „loc” în interiorul nostru în care putem ajunge cu toții, dacă suntem suficient de îndrăzneți încât să ne activăm creativitatea și ludicul din noi.

slider-Esther-Perel.-Umbrele-Intimitatiigif

De ce o femeie/un bărbat căsătorit nu are aceeași putere de atracție pentru partenerul ei, în timp ce are o putere magnetică față de alt bărbat/altă femeie?

Psih. Gáspár György: De cele mai multe ori căsătoria aduce cu sine siguranța unei exclusivități care ne îmbată cu iluzia certitudinii. Avem impresia că celălalt este în posesia noastră și nu mai avem de făcut nimic de aici încolo – un gând romantic extrem de confortabil și frecvent întâlnit, deoarece ne liniștește anxietatea și ne cultivă o aparentă siguranță relațională. Doar că, dacă noi oamenii nu mai avem pentru ce să luptăm ajungem să fim infectați de virusul plictiselii și al monotoniei. Realitatea zilelor noastre ne arată că familiaritatea nu face casă bună cu spontaneitatea. După câțiva ani de viață împreună avem falsa impresie că am ajuns să știm totul despre partener, iar această convingere ne costă foarte scump în plan erotic. Noi avem nevoie de provocări deoarece atunci simțim vitalitate și sens în viață, dar din păcate pentru cei mai mulți dintre noi provocarea se oprește după ce ne-am mutat împreună sau am spus minunatul “Da”. Însă în calitatea de terapeut de cuplu, îndrăznesc a spune că adevărata provocare abia atunci începe, deoarece este relativ ușor de înnodat o relație, dar de păstrat deja este o jonglerie. Una în care mânuim cu măiestrie afecțiunea, curiozitatea, grija, surpriza, scânteia și siguranța.

Tindem să credem că dacă avem o relație de 10 ani, ne cunoaștem perfect partenerul. Însă singura noastră constantă în viață este schimbarea. Așadar, se presupune că evoluăm. Însă unii parteneri nu văd această schimbare ca pe o evoluție, ci ca pe o involuție și așteaptă ca partenerul să redevină ceea ce era înainte cu 10 ani, în momentul îndrăgostirii. Ce rău i se întâmplă unui astfel de cuplu având așteptări nerealiste și nesănătoase?

Psih. Gáspár György: Cel mai adesea, partenerul adormit se trezește la realitatea abia atunci când este în punctul de a-și pierde perechea și familia. Uneori suntem atât de “furați”de alte provocări ale vieții încât uităm pentru ce luptăm și ce contează cu adevărat. Am citit de curând despre un studiu care evidenția regretele oamenilor aflați pe patul de moarte, iar cel mai frecvent întâlnit regret descria faptul că “nu am acordat suficientă importanță relațiilor personale”. Ceea ce am observat este că cei mai mulți dintre noi nu suntem conștienți de faptul că “a noastră calitate a vieții este puternic influențată de calitatea relațiilor noastre” – iar atunci când vine vorba despre o relație de lungă durată aceasta poate avea una, două sau mai multe capitole semnificative. Mai exact ne putem reîndrăgosti de partenerul de călătorie, doar dacă știm că acest fapt este posibil.

Text: Ana Nicolescu

S-ar putea să-ți placă și

2 comentarii

  1. Eu am avut grija sa mentionez clar ca interactiunea sexuala nu este doar pentru procreere, si ca adultii informati, responsabili, care isi dau consimtamantul o fac si din placere. Dar nu am insistat pe subiect pt ca nu era pregatita pentru asta. Am raspuns doar intrebarilor pe care le avea, subliniind aspectele importante legate de dragoste, protejare, respect pentru celalalt, maturitate emotionala etc.

  2. Buna seara, consider ca avem o perceptie gresita asupra ceea ce inseamna sexualitate, afectiune si manifestari marunte dar foarte importante pentru partenerul de cuplu datorita unei lipse de educatie, de maturitate si de intelegere ca pana la urma discutam de o normalitate. Pentru a putea transmite copiilor aspecte legate de viata de cuplu inseamna ca noi insine sa fim deschisi si realisti asupra ceea ce este normal sa primim DAR in egala masura sa si oferim partenerului de cuplu, toate cele bune!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Bifați căsuța de selectare GDPR

  • Acest formular îți colectează numele, e-mailul și conținutul, pentru a putea urmări comentariile plasate pe site. Pentru mai multe informații, consultați politica noastră de confidențialitate, unde veți primi mai multe informații despre unde, cum și de ce stocăm datele dvs.