Iubirea Urbană, Știri
comments 2

Dialogul IMAGO, instrumentul care favorizeaza schimbarea in cuplu

Asezata pe scaunul albastru cu spatar negru de plastic, mi-am identificat rapid rana din copilarie si am incercuit-o in caietul de lucru. Apoi am cazut o clipa pe ganduri pentru ca aveam impresia ca rana mea provine din stilul de parenting intruziv, nu din cel neglijent. Am incercat sa-mi dau seama de ce, dar procesul a fost interupt de Harville Hendrix si Helen LaKelly Hunt care ne invitau pe toti cei prezenti in sala de la Romexpo sa practicam dialogul IMAGO cu partenerul de cuplu sau cu o alta persoana din sala, in cazul in care nu venisem insotiti.

Cand am inceput sa-i vorbesc Ioanei despre rana mea din copilarie, am fost coplesita de emotii. M-am vazut din nou mica, ma simteam sugrumata de intensitatea trairilor si dupa ce am plans cateva minute, am putut sa vorbesc din nou. Faptul ca dialogul IMAGO are la baza oglindirea, validarea si empatia te face sa te simti vazut, valorizat si important in viata celui de langa tine.

Cand Ioana a inceput sa-mi spuna despre rana din copilaria ei, am vazut ca fiecare venim cu ceva din trecut. Uneori nu putem identifica ce anume ne doare, alteori nu putem sa-i spunem partenerului ce ne-a ranit, insa de cele mai multe ori, nu ne dam seama ca purtam cu noi aceste rani din copilarie, care nasc nevoi si care ne afecteaza relatiile de cuplu. Si cu atat mai putin stim cum sa le comunicam si cum sa ne vindecam.

DSC_0567

Harville povestea la conferinta cum timp de mii de ani s-a tot practicat monologul ca stil de conversatie, adica un dialog pe verticala: eu sunt mai egal decat tine pentru ca eu detin puterea. Acest lucru a starnit conflicte in casnicii si chiar intre tari. Daca schimbam structura conversatiilor, schimbam si relatia, iar cheia este dialogul pe orizontala.

Creierul are doua emisfere. Cea stanga este ca un computer, iar cea dreapta este responsabila de emotii. Dialogul echilibreaza si integreaza creierul.

Dialogul IMAGO – elemente fundamentale

1.      Oglindire – partenerul imi spune rana lui din copilarie, iar eu spun:

Lasa-ma sa vad daca am inteles bine. Tu spui ca…

Am inteles bine?

Mai ai ceva sa-mi spui cu privire la asta?

Harville si Helen spun ca este o foame de oglindire in fiecare dintre noi. Ei recomanda ca la fiecare dialog sa stabilim contact vizual. Un mic indiciu: daca partenerul are pupilele mici, inseamna ca nu e dispus sa vorbeasca. Inainte de a incepe dialogul, respirati adanc. Acest lucru ajuta la trezirea atentiei.

Alegeti o apreciere si incepeti cu ea. Este dificil sa oferi si sa primesti aprecieri desi toata lumea isi doreste sa fie apreciata.

2.      Validarea

Da, inteleg, are logica ce spui.

Atentie! A valida nu inseamna neaparat a fi de accord. Trebuie sa vezi logica din spatele cuvintelor partenerului. Nu e ok sa spui gresesti pentru ca nu esti de acord cu el. Receptorul doar asculta, oglindeste, valideaza, NU spune ce simte el.

3.      Empatia inseamna sa vezi substratul emotional din spatele procesului de gandire.

Da, te vad, te simt.

Atentie! Nu ii spun te inteleg pentru ca NU inteleg.

 DSC_0651

Conceptul de baza al teoriei IMAGO este conectarea. Conectarea descrie universul. Tot ceea ce se intampla in Univers este conectare, iar noi facem parte din Univers. Bucuria este ceea ce se intampla intre doi oameni, este experienta de a fi si a fi inseamna a fi conectat. A fi cuplu e parte din structura diadica a Universului. Realitatea este data de vibratia generata de caracteristicile particulei si ale undei. Acesta este principiul complementaritatii. Cuplurile functioneaza prin conectare, iar membrii lor sunt complementari. Trebuie sa-i permitem fiecaruia posibilitatea de a ramane asa cum e el, unic.

Exista doua tipuri de bucurie: existenta fericita si bucuria relaxata. Noi perturbam cosmosul cu negativitate. Cand dai negativitate, cosmosul ti se intoarce cu negativitate.

Emotiile primare in copilarie sunt:

–          Bucuria: apare atunci cand ma simt conectat, apreciat

–          Anxietatea: apare atunci cand nu ma simt conectat, apreciat

Tot ce ne dorim toata viata este sa ne reconectam. Daca nu obtinem reconectarea, facem orice pentru a o redobandi. Cand pierdem conectarea cu fiinta iubita (mama – cand suntem bebelusi/copii, partener de cuplu cand suntem adulti) ne deconectam si de la ceilalti si ne izolam.

Pierderea conectarii duce la rani emotionale. Ranile emotionale starnesc anxietate si dorinta. De aici, pierderea sinelui, a sentimentului unei identitati separate. Cand suntem raniti, nu putem fi empatici. Lipsa empatiei duce la devalorizare: partenerul devine un obiect pentru mine.

De ce vrem sa identificam ranile din copilarie? Ca sa ne vindecam si ca sa vedem ca d-asta am ales partenerul pe care il avem. Experienta din copilarie cu mama/tata/ingrijitorul tau a creat o amintire. (Ce au facut ei si ce nu pentru a-ti indeplini nevoile?) Aceasta imagine data de experienta din copilarie cu ingrijitorul tau selecteaza partenerul la varsta adulta. Fara sa ne dam seama, cautam un partener care se potriveste acestei imagini.

Toata lumea se apara de practicile parentale. Harville si Helen au identificat doua scuturi de aparare:

–          Oamenii care isi retin energiile, minimizatorii, denumiti de ei broaste testoase, sunt oamenii care raman rationali, calmi, nu-si starnesc partenerul si spun replic precum eu niciodata nu declansez conflictual sau daca nu ai pune problema, am fi foarte fericiti

–          Maximizatorii, furtunile cu grindina, cei care se exteriorizeaza, se dedica nevoilor familiei, intuiesc cand cineva se simte neglijat si au replici precum sunt singurul care simte sau datorita mie suntem impreuna.

Cele doua structuri se influenteaza reciproc. Fiecare determina cum se comporta celalalt.

Eu nu am indentificat exact daca sunt o furtuna de grindina cuminte sau o testoasa exploziva, cert e ca nu sunt 100% din una si nimic din cealalta. Ma gandeam ca pe parcursul copilariei am fost oarecum fortata sa fiu o testoasa si eu simteam grindina in suflet, iar acum sparg carapacea si ma ofer lumii cu curcubeul de dupa furtuna. Nu stiu.

Ma opresc aici. Data viitoare va povestesc despre parteneriatul constient, urmand apoi si alte postari despre ziua a doua din conferinta IMAGO, cea despre cum sa nu lasam ranile din copilarie sa afecteze modul in care ne crestem copiii.

Va reamintesc ca Harville Hendrix si Helen LaKelly Hunt au venit, pentru prima oara in Romania, la invitatia Otiliei Mantelers, instructor Hand in Hand Parenting si a lui Gaspar Gyorgy, presedintele Asociatiei Multiculturale de Psihologie si Psihoterapie.

Sfarsitul partii a II-a

(Prima parte o puteti citi aici)

Text: Ana Nicolescu

Foto: Cosmin Tuduran

2 Comments

  1. Pingback: Casnicia este despre vindecare reciproca | Mamica Urbana

  2. Pingback: Fiecare copil da ocazia parintelui de a-si recupera copilaria + CONCURS | Mamica Urbana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *