In viziunea mea cearta in cuplu reprezinta o lupta a celor doi parteneri pentru imbunatatirea relatiei sau pentru dobandirea unor schimbari dorite. Nimeni, sau probabil foarte putini oameni, se cearta de dragul actiunii in sine, fara sa aiba un motiv, o nevoie sau o dorinta. Cearta, in general, si in cuplu in special, este un fenomen bogat in emotii, interpretari, modificari chimice la nivelul creierului si o serie de reactii comportamentale care sunt o forma raspuns la toate exploziile lumii interioare.
Cum ajungem la cearta?
Cearta sau lupta cu persoana iubita este aceea perioada in care reactiile sau manifestarile celuilalt sunt atat de intens percepute de catre noi incat amigdala (regiunea din creier responsabila cu gestionarea emotiilor) care functioneaza ca un sistem de alarma se activeaza si transmite mesaje de PERICOL! PERICOL! PERICOL! Acestea sunt momente in care chiar si cei mai pasnici oameni, structurile introvertite sau persoanele cu bune strategii de auto-reglare emotionala, au manifestari intense si reactii care ne surprind. Toate acestea sunt caracteristici ale fiintei umane si denota reactii absolut firesti in situatii de pericol sau amenintare. Principala functie creierului uman fiind aceea de a asigura supravietuirea noastra si nu aceea de a asigura rationalitatea si moralitatea in orice situatie.
Cei mai multi dintre noi avem tendinta de a percepe cearta in cuplu ca fiind ceva ce denota lipsa de iubire si un semnal pentru o catastrofa relationala. Studiile clinice si experienta practica ne arata ca lucrurile nu stau chiar asa, cearta si diferentele de opinie sunt elemente specifice chiar si cuplurilor fericite si denota normalitate si sanatate. Sue Johnson (cel mai apreciat terapeut de cuplu din lumea la ora actuala) este de parere ca daca intr-un cuplu nu apare cearta inseamna ca partenerii sunt foarte sensibili la lupta si acesta nu este un semn de sanatate pentru nicio relatie. Tot dr. Johnson spune ca Este extrem de dificil sa dansam impreuna uitandu-ne mereu la unde punem piciorul! Cele mai multe strategii psihologice de imbunatatire a relatiilor de cuplu erau centrate pe reducerea luptelor (certurilor) dintre parteneri, azi insa se acorda o importanta mai mare atat apropierii emotionale, cat si acceptarii celuilalt ca fiinta umana complexa (cu bune si rele).
Cum este un cuplu fericit?
Deseori apare intrebarea – Cum este un cuplu fericit? Care sunt elementele care definesc o relatie de cuplu fericita? Raspunsurile de astazi difera de ceea ce am fi raspuns in urma cu 50 de ani, azi stim, cu destul de multa sustinere empirica, ca o relatie de cuplu fericita nu inseamna lipsa certurilor sau similaritate maxima intre cei doi parteneri, ci prezenta sustinerii emotionale. Studiile de specialitate arata ca raspunsul emotional al partenerilor este elementul central care face diferenta intre cuplurile fericite si cele mai putin fericite. Reactivitatea emotionala implica incredere si conectare emotionala la partener/a. Chiar si atunci cand cei doi parteneri vad lucrurile diferit sau se cearta, acestia au capacitatea de a se reconecta la celalalt, au curajul de a se apropia si a recunoaste care sunt adevarate valori ale vietii si a-si cere iertare pentru reactiile avute. In termeni de specialitate, spunem ca persoanele care functioneaza in acest fel au un tipar de atasament securizant (sigur).
Atunci cand partenerii unui cuplu resimt un nivel crescut de distres (stres negativ), primul pas este de a analiza care este dansul negativ pe care-l repeta, care este pasul la care s-au blocat. Odata identificat acest blocaj, este important sa recurgem la dezvoltarea abilitatilor de conectare emotionala la celalalt. Aceasta conectare emotionala inseamna transmiterea unor mesaje de genul: sunt aici pentru tine; contezi pentru mine; esti special/a pentru mine; am incredere in tine; poti sa-mi impartasesti din fricile tale. Toate aceste mesaje sunt raspunsuri emotionale la nevoi umane firesti: am nevoie de tine; vreau sa fiu important/a pentru tine. Daca intr-un cuplu aceste nevoi sunt implinite, cei doi pot sa treaca peste orice obstacol sau provocare a vietii (probleme de sanatate, dezastre naturale, pierderi etc.). Casatoria sau relatia de cuplu fericita este cladita pe o relatie emotionala puternica, pe incredere si siguranta. Daca o persoana are acces la o astfel de relatie emotionala atunci sunt percepute schimbari semnificative si la nivelul increderii in sine, a increderii in lume si ceilalti, se imbunatatesc abilitatile de a face fata stresului si chiar sanatatea fiziologica este mai buna.
In aceste conditii, evitarea certurilor este nu doar imposibila dar si inutila, ceea ce conteaza cu adevarat este sa ne apreciem pentru curajul de a pune in cuvinte nevoile noastre de schimbare, de a incercat sa-l ajutam pe celalalt sa inteleaga de ce vrem schimbarea si de a face tot posibilul ca cei de langa noi sa se simta in siguranta. Intr-un moment de cearta este mult mai util sa vorbim despre propriile emotii, decat sa analizam comportamentele celuilalt. De asemenea, ne putem asuma faptul ca cearta ne-a speriat atat de tare incat, am simtit ca lumea noastra se prabuseste.
Concluzii:
In concluzie, vreau sa ne reamintim faptul ca cercetarile psihoterapeutice dovedesc ca orice durere poate fi vindecata si leziunile unei relatii pot fi remediate daca ne pasa de celalalt si indraznim sa dam si sa primim compasiune.
Cearta nu este un barometru potrivit pentru analiza problemelor din cuplu, un criteriu mult mai bun este reprezentat de distantarea emotionala, lipsa suportului si a increderii in ajutorul venit din partea celuilalt. Dorinta de a fii important/a pentru celalalt nu este un semn de vulnerabilitate sau de imaturitate emotionala, ci este o caracteristica a noastra a fiintelor umane.
Cand intr-o situatie tensionata (o cearta), unul dintre parteneri intra la atac (blameaza, critica si acuza), iar celalalt intra in defensiva (se apara, se inchide, se retrage) si cei doi nu sunt constienti de acest dans si-l repeta la infinit pe o placa demult expirata, atunci putem spune ca cearta este periculoasa deoarece il transforma pe celalalt in inamicul nostru numarul unu. In astfel de situatii, abilitatile de comunicare sunt importante, dar nu suficiente, avem nevoie de abilitatea de a ne detasa si de a analiza ce se intampla cu adevarat, cum am ajuns la acest dans si cum contribuim noi la mentinerea acestui dans. De asemenea este important sa recunoastem faptul ca celalalt nu este un inamic, ci un suflet care sufera pentru ca s-a blocat alaturi de noi intr-un dans invechit. In astfel de situatii schimbarea partenerului nu este solutia cea mai buna, este recomandat sa invatam un nou dans care sa se potriveasca mai bine cu ceea ce suntem in prezent.
Text: psih. Gyorgy Gaspar
specialist in psihoterapia cuplului si a familiei
Tel: 0740 362 681
