Un blog care te susține să-ți remodelezi viața

Am avut un weekend absolut minunat in care am deschis ochii pe unele aspecte din viata mea. Si n-am vrut sa cred asta cand mi-am auzit horoscopul saptamana trecuta. Dupa o zi de vineri absolut fabuloasa, cu un proiect de suflet pentru parinti si copii, dar mai ales pentru mine, sambata dupa pranz, am fost la partea a doua a conferintei Parenting prin ochii copilului, cu Jody Pawel si Urania Cremene. Sesiunea s-a intitulat Mami, tati, nu o sa fiu fetita toata viata. Cum o sa fiu eu, ca femeie? Nu are sens sa-mi justific dorinta de a participa la o astfel de conferinta, e de la sine inteleasa. Multumesc Bogdana pentru propunerea de a fi partener pentru aceasta conferinta si felititari tie, Mirei, Uraniei si tuturor celor pe care nu ii cunosc, dar care au pus osul la organizarea ei.

Mi-a placut de voluntarii de la Fundatia Tineri pentru Tineri, pentru ca eu nu cred ca as fi facut asa ceva la varsta lor, eram prea flower power, deloc responsabilizata. Mi-au placut tare mult tricourile cu mesaje pe care le aveau. Am retinut unul: Invata-ma cum sa gandesc, nu ce sa gandesc. Daca as fi gasit body-uri de bebelusi si tricouri pentru copii cu mesajele pe care le-au purtat la conferinta, as fi luat baxuri intregi pentru mine si pentru toti parintii pe care ii cunosc. Asa, sa ne amintim din cand in cand caile cele bune.

Revenind la conferinta in sine, nici nu stiu de unde sa incep. De la faptul ca Urania ne-a incurajat sa le vorbim fetelor despre cat de valoroase sunt ele, nu despre cat de bine arata? De la faptul ca Urania arata enervant de bine si zic asta cu admiratie, cu invidie, cu stima mea de sine substantial scazuta. Sau sa va zic ca m-am ingrozit la gandul ca fetele mele vor fi, la un moment dat, adolescente si ma urmareste imaginea fetelor portelanate aratate de Urania intr-un slide…

Dupa conferinta, ajunsa acasa, ma uitam cu Mariuca la Duck TV. Cand apare o fetita, ea imi zice:

–          Eu sunt aia.

–          Aha, zic eu, ce iti place la ea?

–          Rochita

Inghit in sec, amintindu-mi ce a spus Urania la conferinta.

–          Mie imi place la fetita asta ca are curaj sa treaca podul, ca are grija de fratele ei, ca s-a dat pe curcubeu ca pe un tobogan. Tie ce iti mai place, iubita mea?, intreb eu.

–          Aaaaaaa…. Parul…

Ups, iar inghit in sec.

Intre timp, se trezeste Iulia. Ma duc la ea si o iau in brate spunandu-i: Ce faci frumusete mica, te-ai trezit?

Si iarasi am un flashback cu ce ne-a spus Urania la conferinta. Va las sa cititi, sa trageti singuri concluziile si sa vedeti ce defavoare le fac fetelor ca le cultiv, involuntar si inconstient pana acum, imaginea de sine si nu stima de sine.

Ce facem noi, ca parinti, pentru a le creste fetelor stima de sine?

Urania a inceput conferinta spunandu-ne ca varstele de dezvoltare ale fetelor s-au scurtat. Adica varsta noastra de 14 ani este varsta de 10 ani a lor. Fetele incep dezvoltarea catre pubertate, incepand cu varsta de 7 ani. O cauza posibila, ar fi carnea impanata cu hormoni. Deci fetele noastre ard etape. Fetele si adolescentele se concentraza foarte mult pe felul cum arata, devenind principala lor preocupare. Exista doua extreme de fete care nu stiu despre ele insele: fetele papusi, care incearca sa arate cat mai portelanat si fetele lalai, latoase, baietoase, care isi neaga sexualitatea.

Companiile fac profituri enorme din vanzarea de jucarii, si, mai ales, vise, catre copiii de varsta preadolescenta. Tot ce inseamna papusi, le spune o poveste fetelor despre cum trebuie sa arate.

Ce facem noi ca parinti pentru a le creste stima de sine? In primul rand sa ne lamurim ce este stima de sine. Ea este ceea ce simti tu despre tine, in interiorul tau. Este despre cat de mult valorezi pentru tine, despre cat dai tu pe tine, cat de respectat vrei sa fii, cat de bine te simti tu in pielea ta. Imaginea de sine este despre cum crezi ca altii te percep pe tine. Iar Ego-esteem este atunci cand te crezi mai bun decat ceilalti.

Adultii au o nesiguranta continua si tanjesc sa afle ce cred ceilalti despre ei. Cu cat nevoia de aprobare este mai mare, cu atat stima de sine este mai scazuta. Increderea in sine genereaza motivatie interna. Parintii tind sa contureze imaginea de sine. Cum poti sa vezi daca un copil are motivatie externa sau interna? Il poti intreba: De unde stii ca ai desenat bine? Daca raspunsul este: Pentru ca mi-a zis mami. – motivatie este, evident, externa. Daca se uita crucis si te intreaba revoltat: Cum adica de unde stiu? Stiu, pur si simplu. – motivatia este una interna.

Noi, ca parinti, punem presiune mare pe felul in care ar trebui sa se imbrace si sa se comporte copiii. Nevoia de acceptare este fireasca. Pana sa vrei sa fii diferit, vrei sa fii la fel. La copii.

Cum conturam imaginea de sine, la fetite, mai ales:

–          Vai, ce fetita frumoasa!

–          Ce rochita frumoasa ai!

–          Ochii tai sunt minunati!

Sunt doar cateva exemple care accentueaza imaginea de sine, care le transmite ca felul in care arata este cel mai important din moment ce eu apreciez asta imediat ce te vad. Incercati sa scoateti in evidenta calitatile naturale ale fetelor: curaj, compasiune, ambitie, incredere. Vorbiti-le despre cat de valoroase sunt: Cand vorbesti asa ma faci sa ma simt bine. Mai mult decat atat, este o diferenta sa ii spui unei fetite ca este frumoasa asa cum este, decat sa-I spui ca este frumoasa dupa ce s-a aranjat. Puneti-va mereu intrebarea ce scoateti in evidenta: ce este in exterior (rochii, ochi, par) sau ce e in interior, ce valorizati?

Tocmai ca pentru fete este foarte important sa fie integrate intr-un grup, este posibil ca in preadolescenta sa copieze modele comportamentale. Noi ne invatam fetele sa fie foarte pudice. Vobiti-le deschis despre ce se intampla cu corpul lor. Faceti-le sa se simta bine in propriul corp, sa si-l iubeasca asa cum este.

Un alt element care ajuta la stima de sine si deriva din imaginea de sine este felul in care se imbraca. Lasati-le sa se imbrace asa cum simt. Imaginea lor despre ele insele ar trebui sa fie respecta de catre parinti. Le putem comunica parerea noastra daca ne intreaba: Nu sunt genul meu de haine, dar daca tie iti plac, le vei purta. Sau Orice porti e un mesaj despre tine pe care il transmit lumii. Acesta este mesajul pe care vrei sa il transmiti? Insa, putem stabili anumite ocazii in care sa avem ceva de spus in legatura cu tinuta fetelor: nunti, inmormantari, scoala.

Urania a facut o paralela intre comportamentul fetelor si cel al femeilor, subliniind ca unele doamne ajunse la varsta adulta se pot comporta, in continuare, asemenea unor fete. Ce am retinut este ca in timp ce fetele au un comportament dominat de emotii, femeile isi inteleg emotiile, alegerile fiind luate constient. Fetele nu isi asuma responsabilitatea, in schimb ce femeile, da. La fete, corpul defineste acceptarea, femeile se accepta asa cum sunt. La femei exista un echilibru intre a avea grija de ea insasi si a avea grija de altii. Fetele se simt valoroase in ochii baietilor, femeile cauta respectul si egalitatea in relatiile cu barbatii si se autoaccepta.

Ca parinti, avem tendinta sa controlam totul, iar in adolescenta, intimitatea copiilor nostri devine din ce in ce mai acuta, ceea ce este firesc. Daca intram cu picioarele in viata lor, vor inchide comunicarea. Este de dorit sa pastram deschiderea si este recomandat ca fetele sa aiba si un alt model/sprijin feminin in familie cu care sa vorbeasca despre ce nu sunt pregatite sa vorbeasca cu noi, ca mame.

Too sexy, too soon

Cele mai multe fete de 8 ani sunt ingrijorate de cum arata. La 12 ani, nu ies afara nemachiate. La 14 ani vorbesc despre sex si il si practica. In perceptia fetelor, acceptarea actului sexual este pentru a fi placute. Ele confunda actul sexual cu un act afectiv de confirmare si, de cele mai multe ori, intra in actul sexual band alcool sau consumand droguri, nepunand accent pe ce simt ele, ci pe placerile baiatului. De aceea, este important sa le transmitem fetelor noastre ca este placut sa faci amor. Noi le transmitem ca este interzis. In zilele noastre exista foarte multa deschidere catre pornografie. Adolescentii iau filmele porno ca model. In loc sa le interzicem accesul, ar fi mai util sa le explicam cum e de fapt sa faci dragoste. Este mai indicat sa le spunem care sunt diferentele dinte doi oameni care se iubesc si doi actori.

Idei bune pentru fetele noastre. Despre imagine.

Un televizor pornit ofera copilului sansa de a inghiti, pe nemestecate, foarte multe reclame. Reclamele sunt despre imagine. Nu lasati televizorul aprins in continuu. Mai bine puneti CD-uri la laptop sau urmariti episoade de filme/desene animate pe YouTube.

Evitati sa le cumparati fetelor reviste de preadolescenti. In ele se gasesc 80% teste despre cum sa fii cea mai populara fata din clasa, ce fel de bascheti se mai poarta, ce tip de baiat te place, cum sa il atragi. In loc sa cumparati revistele, mai bine mergeti afara, faceti sport. Puneti accent pe sanatate, nu pe imagine. Daca apare o astfel de revista in grupul fetei tale, poti discuta despre ea, poti sa o ajuti sa ia propriile decizii. Putem pune intrebari de genul: Ce crezi ca vrea sa spuna revista asta prin acest test?, Stii cine produce geul asta de obiecte?, Care este mesajul pe care il primesc? Ce s-ar intampla daca nu am face asta?, Ce putem face cu banii pe care i-am da pe revista?

Sigur, ca a-ti creste copiulul astfel in societatea actuala este o mare provocare. Nu putem influenta comportamentele celorlati. Insa putem sa ne straduim sa facem cat mai bine si ne putem intreba fetele: Tu cum alegi sa te comporti? Putem incerca sa fim un model pentru copilul nostru si el sa se intoarca la noi, cu incredere, chiar si dupa crizele de rebeliune.

Tu, ca mama – Suntem dotati cu neuroni in oglinda. Copilul devine ce vede, fetele vor copia comportamentul mamei.

Tatal are un rol extrem de important in construirea stimei de sine a unei fete. El devine modelul masculin. Foarte important este ca el sa fie model si in relatia cu mama. Va fi un comportament de acceptat in viata de adult. Daca tatii isi trateaza fetitele ca si cum acestea ar fi baieti, ele se vor considera partenere in relatia cu un barbat, vor capata incredere si curaj. La pubertate, confirmarea tatalui devine extrem de importanta.

Mai multa stima de sine

–          Dati dovada de respect neconditonat

–          Nu comparati copiii

–          Evitati competitia nesanatoasa

–          Nu etichetati copiii, nici pozitiv, nici negativ

–          Ajutati-I sa-si exprime individualitatea, unicitatea.

Incurajare in loc de lauda

Lauda se concentreaza pe ceea ce cred/simt altii. O intalnim adesea cand ii judecam pe copii: bun, frumos, dragut. Lauda scoate in evidenta calitati externe (destept) si adauga presiune pe copil (Sunt foarte mandra de tine). Un alt aspect important este ca lauda construieste imagine de sine si/sau ego-esteem.

Incurajarile descriu efortul, evolutia, sentimentele (Ooo, ce desen, vad ca ai folosit mai multe culori, ai depus efort sa-l faci, vad ca ai desenat si ochi, si gura). Ele se concentreaza asupra calitatilor interne si subliniaza ce este corect si pozitiv.

Daca ii facem pe copii dependenti de laudele noastre, in adolescenta vor fi dependenti de laudele si acceptarea/aprobarea gastii. Astfel, nu vor fi capabili sa gandeasca cu propriul creier daca este bine sau nu pentru ei sa fumeze, sa consume alcool sau droguri.

Incercati sa evitati critica constructiva (E frumos desenul DAR… puteai sa folosesti si alte culori). In schimb, mergeti pe:

– incurajarea descriptiva (Vad ca ai folosit 2 culori in desenul tau).

– Apoi lasati o pauza scurta, timp in care copilul poate spune de ce a folosit (doar) 2 culori.

-Adresati o intrebare ajutatoare, de genul: Daca ai fi avut mai mult timp la dispozitie, ce culori ai fi folosit?

– Puteti sa ii dati un pont: Uneori ajuta daca….

– Impartasiti-i din experienta voastra: Ce fac eu in astfel de situatii…

– NU CRITICATI

Mesajele care ni se transmit constant si subliminal se rezuma la nu esti ok asa cum esti.

Si daca toata viata ai fost comparat, criticat, daca s-a incercat sa fii adus la acelasi numitor comun de teama de a nu se face diferente intre frati si surori, daca tot ce s-a scos in evidenta este ceea ce nu ai facut, daca in cazul unei reusite, raspunsul mamei era stiam ca vei reusi si, in mod intentionat, nu era observant efortul depus pentru reusita, atunci este foarte greu sa ai o stima de sine crescuta. Intrebarea mea pentru Urania este cum putem noi, ca parinti cu stima de sine scazuta, sa crestem copii cu stima de sine ridicata? Cum putem sa ne tratam intai noi, pentru a creste responsabil, sanatos si frumos imprenuna cu copiii nostri?

Text: Ana Nicolescu