Eu ca mamă
comments 12

Fotoreportaj de sarcina urbana si nasterea ca feeling

Inca mai am urme de leucoplast, urme si vanatai de la injectii, perfuzii, calmante, o cezariana cu urmele a 9 fire abia scoase, un sot cu un pui de depresie post-natala si doua fete adorabile si complet diferite. Au trecut 10 zile de cand am nascut. Nasterea a fost, de data asta, mai grea decat prima oara, desi aceeasi echipa, acelasi spital, aceeasi reanimare, acelasi tratament dintr-o maternitate romaneasca de stat. Doar eu cu 2 ani trecuti peste corpul si mintea mea de la nasterea precedenta.

Nu o sa vorbesc despre camasa aspra si impersonala, chipurile sterila, pe care esti obligata sa o porti. Nu o sa vorbesc despre rezerva cu plata (60 euro/noapte), dar unde nu aveam sapun, hartie igienica sau prosop. Nu o sa vorbesc despre faptul ca e criza de carnete de sanatate pentru nou-nascuti, prin urmare Iulia nu are asa ceva. Si nici despre “micile” atentii pentru buzunarele largi; spre deosebire insa de prima nastere am fost extrem de selectiva cu buzunarele.

O sa vorbesc despre faptul ca nu m-am simtit copilul mamei mele cand ea a refuzat sa ramana cu mine noaptea. Macar in prima noapte mi-as fi dorit sa stea. In schimb, a venit sa ma ajute (ca doar eram una dintre fitoasele care-si iau rezerva si prefera ajutor decat chin) femeia care ne face curatenie in casa si care este de etnie rroma. O aducea Bogdan seara, pe la 8 si pleca dimineata in jur de 9. Imi facea dus rece la picioare si mi le masa pana adormeam. Statea toata noaptea treaza, pe un fotoliu, pentru ca patul de insotitor scartaia foarte zgomotos si nu vroia sa ne deranjeze pe mine sau pe Iulia. Imi legana copilul daca se trezea noaptea si mi-l dadea in pat, la san. Imi incalzea mancarea, schimba apa la flori, spala vasele, o schimba pe Iulia, ii canta, ii vorbea, o infasa. Dimineata nu pleca pana nu veneam eu de la pansamente, spalaturi si alte controale matinale si pana nu se asigura ca sunt bine si ca Bogdan urma sa vina in scurt timp. M-am simtit cel de-al patrulea copil al ei.

O sa vorbesc despre faptul ca, la maternitate, mi se facea un dor sfasietor de Mariuca. Ca atunci cand o aducea Bogdan plangeam si o strangeam tare in brate si ii spuneam ca o iubesc. Iar ea ma mangaia, imi dadea un pupoi mic si imi spunea mama, pingi nu! In continuare mi se pare nedrept faptul ca ea nu a avut de ales cand s-a trezit cu inca un copil in casa. Dupa ce pleca Mariuca ma uitam la Iulia si iar ma apuca plansul. Parca nu pot sa ma conectez cu ea la fel cum m-am conectat instantaneu, in urma cu 2 ani, cu Mariuca. Si ma simt vinovata ca desi mi-e draga, am grija de ea, o iubesc, parca nu sunt inca indragostita pana peste cap de ea. Parca nu ii ofer la fel de multa tandrete, nu ma duc la ea imediat ce a inceput sa planga, nu dorm cu ea in pat, nu ma panichez daca s-a inecat cu lapte, daca a vomitat sau daca nu a facut caca dupa fiecare masa. Cred ca impart puiul de depresie post-natala cu Bogdan.

O sa vorbesc despre faptul ca mi se pare tragico-comic cum se victimizeaza Bogdan ca s-a taiat la deget si il ustura de nu mai poate cand ii schimba Pamersul Mariucai. Iar eu ii spun: vrei sa vezi o taietura cat zambetul lui Iliescu si sa-mi numeri firele? La fel de hilar mi se pare ca el nu poate dormi noaptea pentru ca nu-l ia somnul, pur si simplu, iar eu nu dorm noaptea pentru ca intre 2 jumate si 5, Iulia isi regleaza cu tipete tranzitul intestinal. Insa sunt convinsa ca si pentru el este greu, fiecare are greul lui pe care il poate duce si apreciez ca face tot ce poate ca sa ne armonizam, sa ne echilibram si sa intram intr-o rutina adaptata nevoilor tuturor si care respecta nevoile fiecaruia dintre noi patru. O duce pe Mariuca in parc de doua ori pe zi, o duce la bunica mea, ii face baie seara, ii face laptele si i-l pune acolo unde stie ca-i place ei sa-l gaseasca, o ia la cumparaturi, doarme cu ea, ii spune povestea cu Scufita Rosie cu un anumit cantec inclus (adaptare dupa desenele animate 2 Stupid Dogs, pentru cunoscatori), ii face vant la unghiile de la picioare cu evantaiul, apoi la cele de la maini, in functie de cerere. Deseneaza cu ea, comenteaza actiunile personajelor de pe Duck TV, ii pune CD-ul de la Learn with Music, ies pe balcon dimineata la tigara si la cafea, Mariuca ii arata cum sa fumeze dintr-un creion. I-a montat un leagan in hol si o da de cate ori vrea, cat de tare vrea. Se duce cu ea la gradina zoologica, pentru ca asa vrea Mariuca si cand ajung acolo, ea zice tata, hai, pa. Cine il cunoaste pe Bogdan isi da seama ca ca este vorba despre mult efort, rabdare, grija si iubire.

Si nu in ultimul rand o sa vorbesc despre sarcina cu Iulia, o sarcina extraordinar de frumoasa si de usoara, o sarcina in care, printre altele, am facut o gramada de evenimente, am fost plecati in Belgia si am fost la nunta surorii mele. A fost o sarcina in care am avut mereu moralul la cote maxime, in care m-am simtit feminina si pozitiva, o sarcina in care psihic, m-am simtit foarte linistita. Cam asa arata un fotoreportaj despre sarcina mea.

11 decembrie – ziua in care am facut testul

1. 11 decembrie-ziua in care am facut testul_Portret de Familie

 Decembrie_Eveniment Chic Victim

2. Decembrie_eveniment Chic Victim

Decembrie_emisiunea Traieste sanatos

3. Decembrie_emisiunea Traieste sanatos

Decembrie_Eveniment pentru mame bloggerite

4. Decembrie_eveniment Shades pentru mame bloggerite

Craciunul alaturi de prieteni

5. Decembrie_Craciunul alaturi de prieteni

Februarie_curs de parenting by Antonia Noel

6. Februarie_curs parenting Antonia Noel

Februarie_precampanie Portret de femeie

7. Februarie_precampanie Portret de femeie

Martie_eveniment pentru mame bloggerite

8. Martie_eveniment Miko Kids_foto Adrian Nedea

Martie_eveniment pentru mame bloggerite

9. Martie_eveniment mame bloggerite_Foto Cristian Sutu

Martie_eveniment pentru mamae bloggerite

10. Martie_Silhouette

Aprilie_Belgia

11. Aprilie_Belgia

11 aprilie_ziua Mariucai

12. 11 aprilie_de ziua Mariucai

Aprilie_eveniment Dacia Plant

13. Aprilie_eveniment Dacia Plant

Aprilie_eveniment pentru mame bloggerite

14. Aprilie_eveniment Yousee

Mai_Shooting Avon

Mai_shooting Avon

Mai_eveniment caritabil

16_Eveniment Smallprint_Mai

Iunie_eveniment cu vedete pentru mame bloggerite

17. Iunie_Plafar_eveniment cu mamici si vedete

Iunie_campanie umanitara

18. Iunie_campanie umanitara

Iunie_dezbatere cu mame bloggerite

19. Asociatia ROI_iunie

Iulie_casa de vara de la Comarnic

20. Iulie_Comarnic

Iulie_nunta Ema si Mihai

21. Iulie_Nunta Ema

Cu 4 zile inainte de nastere

22. Cu 4 zile inainte de nastere

Text: Ana Nicolescu

12 Comments

  1. Felicitari Ana, esti minunata si ai doua fetite pe masura. Sunt sigura ca vei trece peste momentele mai dificile si cred ca esti un model pentru toate mamicile, energica, cu zambetul pe buze indiferent de dificultati si foarte puternica. Te imbratisez cu drag si abia astept sa-mi prezinti cele doua fetite.

    • Ana Nicolescu says

      Multumesc, Claudia. Si eu abia astept sa-ti prezint fetele. Abia astept sa le prezint lumii intregi, asa, in calitate de surori.

  2. Cristina says

    O sa fii ok, o sa te imparti, o sa te multiplici, o sa le iubesti nebuneste pe amandoua. O sa plangi si o sa razi, si peste 1 an, peste 2, peste 5, peste 10, de cate ori vei schimba, de doua ori pe an lumanarile de pe tort, iti vei spune acelasi lucru. A fost decizia vietii tale. Le vei iubi diferit, pentru ca sunt si vor fi diferite. Si totusi le vei iubi la fel. Lasa depresia (eu am plans ca nebuna o noapte in maternitate, ca Andrei nici nu s-a uitat la mine cand l-a adus in vizita…), bucura-te de fiecare moment. Simplifica lucrurile, deleaga la greu, dormi si odihneste-te. Apoi dimineata le vezi pe toate cu alti ochi. Alti 4 ochisori care te privesc ca pe centrul lumii lor.
    Felicitari inca odata!

    • Ana Nicolescu says

      Multumesc din suflet, Cristina, pentru incurajarile calde si frumoase. M-am emotionat. Te pup cu drag.

  3. Draga de tine, cit de greu trebuie sa fie… Iti doresc putere si rabdare, si daca te pot ajuta cu ceva, pls lemme know! Gindurile noastre bune zboara catre tine, cu fiecare zi o sa fie un piculet mai bine! Hang in there!

  4. Felicitari si sanatate multa Iuliei si voua tuturor! Sa va traiasca sanatoase amandoua 🙂 Nu-ti face griji, te vei indragosti pana peste cap si de Iulia si nu vei mai avea mustrari de constiinta atunci cand le vei auzi chiuind prin casa pe amandoua peste vreo doi ani, cand le vei vedea imbratisandu-se si pupandu-se, cand le vei vedea jucandu-se impreuna… vei sti ca Iulia este sora care va fi mereu langa Mariuca…ele vor fi cele mai bune prietene pe viata, si atunci cand voi nu veti mai fi, caci asta e mersul lucrurilor, ele se vor avea una pe alta pt totdeauna. Sangele apa nu se face si iti vor dovedi asta mai tarziu 😉 Nu e usor cu doi copii dar e tare frumos! Si pentru noi ca parinti, si pentru ele, fetele noastre… (si eu tot doua fete am). Toata admiratia pt doamna care a stat langa tine si a avut atata grija de voi doua cand aveati mai mare nevoie. Iar pt sotul tau, numai cuvinte de lauda, nu poate fi perfect dar modul in care are grija de Mariuca e admirabil. 😉

    • Ana Nicolescu says

      Multumesc, Mioara, pentru gandurile bune si pentru incurajari.

  5. Ana esti mamica pentru inca o fiinta, asta este tot ce conteaza! O sa treci peste toate…
    Cu iubire, rabdare si intelegere o sa ajungi si la ziua maritisului fetelor si o sa-ti dai seama ca era mai bine acum, cand nu te lasa sa dormi 🙂
    Eu la asta ma gandeam cand stateam noaptea cu Sonia de la 2-3 pana la 5 dimineata…si imi era un pic mai usor.
    Multe ganduri bune!

  6. Ioana Daian says

    Felicitari, Ana!!! Abia acum o sa simti ce mamica puternica esti, cand o sa jonglezi cu treburile pentru amandoua odata… Bucura-te insa ca te ajuta din plin toti cei din jurul tau, ia sa ma fi trebuit sa faci curat, mancare, mers la piata, spalat, calcat si, in plus, sa gasesti resurse sa fii in continuare nevastra draguta si iubitoare…chiar suntem ” Wonder Woman” noi, femeile…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *