Eu ca mamă
Leave a comment

Am fost cu Măriuca la intervenție de fren lingual restrictiv. Ce este frenul, ce probleme pot apărea și care sunt soluțiile

De când cu Zâna Măseluță, tot vizităm cabinetele stomatologice. Săptămâna trecută Măriuca a avut o intervenție de fren lingual restrictiv. Ca să mă lămuresc cum stă treaba, am cerut informații suplimentare despre care e rolul frenului, ce este el, ce se întâmplă când este prea scurt sau prea atașat de maxilarul inferior și care sunt soluțiile pentru rezolvarea problemei. Astăzi vă povestesc despre ce am aflat de la Dr. Andreea Ion Mihai, medic stomatolog.

Frenul lingual are la origine inserturi musculare, care fac legătura între diferite părți ale cavității bucale. Le putem găsi atât la nivelul buzei superioare, la nivelul feței dorsale a limbii, cât și între obraji și gingia fixă maxilară. Încă din viața intrauterină au rol de formare armonioasă a structurilor cavității bucale. La 12% din populație, frenurile pot produce modificări și pot cauza probleme.

fren-lingual

sursa foto: i.pinimg.com

Problemele cauzate de fren

La bebeluși, un fren scurt cauzează probleme de alimentație la sân sau la biberon. Bebelușul nu se poate atașa corect la sân și scapă mamelonul mamei favorizând înghițirea aerului. De aici, balonări și colici și așa numitul reflux asociat ingestiei de aer. Ca urmare, bebelușii pot să nu ia în greutate, să fie mai agitați, să nu doarmă suficient, pot sta la sân ca să fie alăptați mai mult decât suficient pentru că nu reușesc să se hrănească atât cât au nevoie. Iar mamele pot avea răni din cauza atașării incorecte. Dacă nu ne dăm seama de problemă în timpul alăptării și fie copilul se adaptează la situația dată, e posibil să apară probleme în timpul diversificării. Copilul nu mestecă suficient alimentele și ele sunt ingerate în bucăți destul de mari. Sau copilul are dificultăți la înghițire și se îneacă frecvent.

Dacă frenul este restrictiv și limba este blocată către maxilarul inferior, iar cerul gurii nu e atins constant de limbă, acesta poate deveni un cer boltit sau înalt. Acest lucru poate influența alăptarea. Pe termen mediu și lung, poate duce la probleme în sfera ORL.

La bebeluși, frenul de buză restrictiv poate să ducă la dificultăți în periaj, fapt ce favorizează apariția demineralizărilor și a cariilor pe incisivii de lapte.

La copiii mai mari de 4 ani, se remarcă defecte de vorbire, de pronunție corectă a sunetelor. În aceste cazuri se recomandă logopedia. Dacă nu se rezolvă după un timp îndelungat, poate fi vorba de o problemă mecanică a limbii și se recomandă intervenție de fren pentru eliberarea limbii.

La vârsta schimbării dinților de lapte, frenul de buză poate să mențină o strungăreață. Iar în cazul celui lingual, dacă este prea scurt, dinții pot crește înspre limbă, trași în spate în formă de V. La maturitate, această problemă poate duce la retragerea gingiei inferioare.

Studiile arată că la adulți, frenul scurt poate produce tensiuni la nivelul feței și la nivel de coloană cervicală.

Instrumente de evaluare a funcției limbii

Există 4 grade Kotlow în funcție de cât de mult se ridică limba până la cerul gurii. La bebeluși sunt anumite instrumente de evaluare a funcției limbii: Hazelbacker sau Martinelli. În unele țări, ele sunt făcute în maternitate tuturor bebelușilor. La noi sunt făcute doar de consultanții în alăptare IBCLC. Adulții ar trebui să ajungă cu vârful limbii pe fața externă a molarului de minte de pe arcada superioară. Sau atunci când deschidem gura larg, vârful limbii să atingă cerul gurii în spatele dinților.

Intervenția de frenectomie poate fi făcută cu:

  • Laser
  • Electrocauter
  • Radiocauter
  • Foarfecă

Tipuri de anestezie pentru frenectomie

La bebeluși intervenția se face cu anestezie sub formă de gel. Pentru copiii cu vârsta peste 1 an, se folosește gel, plus anestezie locală cu injecție. Pentru copiii necooperanți, se recomandă fie seadare orală cu picături, fie profundă (branulă), fie inhalosedare. Post intervenție se va urma un tratament analgezic recomandat de medic și exerciții cu limba timp de 4 săptămâni pentru a preveni ratașarea limbii.

Cine ar putea diagnostica problemele de fren?

  • Neonatologul
  • Moașa
  • Pediatrul
  • Consultanții în alăptare
  • Stomatologul
  • Logopedul

La Măriuca problema a fost depistată de medicul ortodont și a avut gradul 2 de atașare (unde 1 este cel mai atașat și 4 cel mai puțin atașat). Am optat pentru frenectomia cu laser, inhalosedare și anestezie locală cu injecție. Nu a fost traumatizant. Își face exercițiile în fiecare zi fără să îi amintesc eu și mă întreabă nerăbdătoare când mai mergem la Andreea.

Voi v-ați confruntat cu astfel de probleme?

 

Text: Ana Nicolescu

Consultant: Dr. Andreea Ion

Medic stomatolog

Mail: Mihai.andreea@yahoo.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *