Eu ca mamă
comment 1

La Bistro Jaristea, o mansarda de joaca, doar pentru copii

Cat imi plac restaurantele child friendly si saloanele de infrumusetare care au locuri de joaca pentru copii. Putine la numar, n-am ce zice, dar nu inexistente. Un astfel de loc, pe care l-am incercat cu Mariuca, la invitatia lui Gabi Urda, este Bistro Jaristea.

Nu departe de Piata Romana, se afla o vila cu doua etaje si mansarda. Am ajuns pe inserat la Bistro Jaristea si incercam sa disting din strada, ce fel de atmosfera ascund ferestrele mari, cu lumina aprinsa. M-am lamurit imediat ce am intrat. Fotolii largi, primitoare, vintage, care parca spuneau o poveste a unor vremuri interbelice. Cateva lampadare, strategic asezate, dadeau viata cate unui colt mai intunecat. Un gramofon, o papusa si un sfasnic m-au facut sa-mi doresc un pahar de vin rosu. Eram insa cu Mariuca si cu taticul urban, deja enervat de traficul bucurestean.  Asa ca ne-am continuat drumul catre mansarda, acolo unde era mult promisul loc de joaca.

Am trecut din atmosfera bistroului la o stare ludica printr-o mica bucatarie si o scara ingusta. M-am simtit ca Alice in tara minunilor, incercand, ea mare, sa se strecoare pe o usita mica. La mansarda, erau 4 incaperi amenajate pentru copii, pe grupe de varsta.  Cu greu a stat Mariuca sa o descalt, nerabdatoare sa incerce salteaua de sarit.

529692_10151314348047043_1417310223_n

67391_10151314346532043_909762092_n

Dupa ce s-a plicitsit de ea, a masurat cu o privire camera jucariilor si a acvariului, i-a analizat pe copiii de acolo si s-a hotarat sa incerce si ea cateva jucarii. Lucru surprinzator pentru mine pentru ca acasa nu se joaca cu jucarii.

11265_10151314346537043_119349198_n

385937_10151314348807043_624158673_n

581897_10151314349157043_85917966_n

487343_10151314348977043_1702283555_n

Din cand in cand, tragea cu ochiu’ la celelalte 2 incaperi, una cu un perete de catarat si cealalta cu o trambulina imensa. Cred ca ii lasa gura apa. Dupa ce a vazut cum sta treaba cu bila de cauciuc care atarna din tavan, Mariuca a incercat sa urce putin pe peretele de alpinism, fara nicio sansa evident, e mult prea mica. Intre timp, copiii mai mari, erau cablati si ajutati sa escaladeze peretele, de catre un instructor.

59693_10151314348212043_867253974_n

644573_10151314348667043_1363215680_n

268139_10151314349302043_1747115973_n

313315_10151314349367043_1563488289_n

Totusi, Mariuca si-a atins un obiectiv din incaperile pentru copiii mai mari. Cand a fost libera trambulina, a sarit si ea in voie, cat a vrut.

601632_10151314348637043_2137847075_n

Ce mi s-a parut laudabil a fost ca, pe langa locul de joaca pe care localul il pune la dispozitie, o doamna blanda ii supravegheaza pe copii. Deci daca vrei sa stai sa mananci in restaurant, poti lasa copilul la joaca, fara nicio grija. Mie mi-a placut de doamna respectiva atat de mult incat tare mi-as fi dorit sa o intreb daca nu vrea sa vina ca bona la Mariuca. Nu stiu de ce nu am facut-o.

Apoi s-a intamplat un lucru rar intalnit. Mariuca a mancat o friptura de pui, intreaga. Eu nu am gustat-o, sincer, nu mi-a placut cum mirosul de mancare s-a imprastiat in toata mansarda. Insa cred ca a fost buna, toti copiii mancau. Evident ca plecarea a fost cu plans, dar cu promisiunea ca ne vom intoarce.

Multumim Gabi pentru invitatie, ne-am simtit grozav.

Text: Ana Nicolescu

 

 

1 Comment

  1. Pingback: Restaurante pentru familie – Jurnal de tatic – Ep. 87 | Artistu.RO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *