De aproape patru săptămâni suntem la casa de la munte. Ca în fiecare an, am luat o tonă de haine pentru fete. Știm din anii trecuți cât de repede se murdăresc, dar și câte momente frumoase pot rata dacă le interzic să sară în bălți sau să se cațere în copaci. Așa că au libertate totală la murdărire.
Una dintre cele mai mari plăceri este să meargă (în fiecare seară ar vrea ele) la vecinii noștri, să vadă cum mulg vaca. Măriuca are acest ritual de acum 2 ani și a inițiat-o și pe Julie. Parte din inițiere este acceptarea ca sora ei să fie și ea prezentă. Și cum de multe ori e grea acceptarea, în timp ce ele stăteau pe niște butuci, alături de tanti Carmen care mulgea vaca, Măriuca a împins-o pe Julie în balegă. Distracția s-a terminat rapid cu vocea ridicată a tatălui lor și cu decizia de necontestat de a merge acasă.
Un studiu realizat de OMO Ultimate susține că mamele sunt mai îngrijorate decât tații în ceea ce privește faptul că cei mici se murdăresc în timpul activităților, în cazul nostru tatăl era cel îngrijorat.
Bogdan venea pe uliță cu Julie în brațe, ținând-o cu mare atenție să nu se murdărească și el de pe hainele ei. Conform aceluiași studiu, 6 părinți din 10 afirmă că prima reacție pe care o au atunci când cei mici vin cu hainele murdare de la joacă este să se gândească la cum ar putea să curețe cât mai bine petele. Eu cred că Bogdan se gândea la faptul că nu vor mai ieși petele, că nu vor mai fi bune de purtat hainele pătate și la faptul că fetele lui blonde se ciondănesc în continuu și strică zen-ul adulților. Eu, în schimb, mă gândeam la cine va spăla hainele.
Măriuca venea pe drum înaintea lor strigând din toți rărunchii că Julie a căzut în balegă. Tatăl ei o corecta certăreț: Tu ai împins-o! Iar ea, cu spatele la el și cu fața la mine, râdea mulțumită, cu ochii mari și gura până la urechi, de trăsnaia făcută surorii ei. Triumful ștergea cearta și pedeapsa tatălui.
Munca de a spăla balega de pe pantaloni, bluză și sandale i-a revenit bunicii mele, care a frecat hainele cu săpun de casă, într-un lighean. Eu experimentam mixed feelings: mi-era milă de bunica mea că o pun la treabă, mă amuzam de satisfacția Măriucăi, îmi rămăseseră întipăriți ochii ei mari care trădau complicitatea și reușita, mă bucuram că și-au creat o amintire, mi se rupea sufletul când mă gândeam la cum s-a simțit Julie când a fost împinsă, mi-era lene să îl conving pe tatăl lor că și el se murdărea pe haine când era copil. Dar cel mai mult îmi doream să am o mașină de spălat la casa de la munte și detergentul ăla bun care mă face să stau liniștită, care ne încurajează pe noi, părinții, să îi lăsăm să experimenteze liberi și să-și dezvolte creativitatea, fără să fie nevoie să ne gândim la hainele murdare. Îmi lipsea partenerul meu de încredere, OMO.
În luna mai a acestui an, OMO Ultimate a pornit studiul național „Reacția părinţilor faţă de murdărirea hainelor copiilor”, care arată că 6 din 10 părinți sunt îngrijorați de petele de pe hainele copiilor. Cred că această îngrijorare am preluat-o de la părinții/bunicii noștri care erau nevoiți să spele rufele la mână, cu apă rece și cu săpun de casă. Spălatul era o corvoadă, iar părinții deveneau anxioși când copiii se murdăreau. Însă acum, nu mai este nevoie să ne certăm copiii dacă se murdăresc. Mai ales că este important pentru binele nostru psihic să avem așteptări realiste și să știm că ei se murdăresc și mai mult când se joacă în aer liber. De aceea, în vacanțe crește considerabil consumul de detergent. Cel puțin la noi așa e :).
O altă prejudecată cu care venim tot din generațiile anterioare este că la joacă să nu ne lăsăm copiii cu haine albe pentru că acestea se murdăresc mai repede. 7 parinţi din 10 cred că petele cele mai dificil de îndepărtat sunt acelea de pe hainele albe. Recunosc că și eu mă încadrez aici și evit să le cumpăr fetelor haine albe.
Așa că îmi propun să nu mai mă îngrijorez de pete și să le las pe fete să fie libere în mișcare, joc, explorare.
În zilele de după întâmplarea cu balega, au apărut, în mod firesc, și alte pete de copilările pe hainele lor. Îmi vine greu să o opresc pe Julie din mâncat pepene roșu cu ochii închiși de plăcere și cu capul ușor lăsat spre umărul drept, chiar dacă i se scurgeau șiroaie de zeamă dulce și roz pe tricou.
Nu îmi vine să le cert când se așează pe treptele de lemn ale toboganului pline de vișine storcoșite sau când folosesc rampa de urcare prăfuită pe post de tobogan, ori când folosesc plastilină de proastă calitate.
Copiii învață experimentând. Iar parte din experiment este și murdărirea. Așa că nu am de gând să stopez învățarea, ci încurajez copilăria trăită cu intensitate maximă și jocul liber, fără nicio grijă. Între timp, se adună saci întregi de haine murdare de dus la București. Dar asta nu mai intră în grija mea, atâta timp cât știu că am soluția salvatoare, un detegent de încredere pentru îndepărtarea petelor dificile.
Iată ce se întâmplă când copiii sunt lăsați liberi să își exprime creativitatea. Zău că-mi lasă gura apă să vopsesc ceva, în stilul super messy.
Noi am făcut acest experient eliberator și plin de creativitate cu acuarele. Eu mi-am scos la joacă copilul interior și am reparat unele legături din sufletul meu, iar fetele au fost mai fericite ca de Crăciun, după ce m-au întrebat de 10 ori dacă nu glumesc. Am observat că Măriuca are înclinație către culori pastelate și curcubee, iar Julie se avântă către combinații între culori și își ordonează creațiile în funcție de formă, textură și mărime.
Așa că murdărirea copiilor are dublu efect benefic: ei descoperă lumea și se descoperă pe ei, iar noi, părinții, dacă îi privim cu atâta curiozitate, descoperim trăsături, informații, răni, frustrări, etape de dezvoltare la copiii noștri. Nu-ți mai certa copilul, lasă-l să se murdărească!
Studiul naţional „Reacția părinţilor faţă de murdărirea hainelor copiilor”, comandat de OMO Ultimate, a fost realizat de iSence Solutions, în luna mai 2016, pe un eşantion reprezentativ (părinţii care au cel puţin un copil sub 14 ani) de 258 de persoane de peste 18 ani. Marja de eroare de eşantionare este de +/- 6.1% cu un interval de încredere de 95%.
Text: Ana Nicolescu
