Cum afectează pandemia somnul copiilor. Interviu cu Psih. Mona Ciurezu

somnul copiilor în pandemie

A trecut un an de când suntem în pandemie și de când unele lucruri s-au schimbat. Unul dintre ele este chiar somnul, atât cel al copiilor, cât și cel al adulților. În acest articol vorbesc cu Psih. Mona Ciurezu, specialist în somnul copilului și adultului, despre ce înseamnă decalajele frecvente de la ora de culcare și ce consecințe au ele. Analizăm oboseala, rutina și ce se întâmplă chimic în corp când tot schimbăm ora de culcare, cum se modifică dinamica în casă și orele de masă. Așadar, vorbim despre somnul copiilor în pandemie.

Dacă ar fi să facem o retrospectivă din martie 2020, gândindu-ne la programul copiilor, am pune pe listă:
  • închiderea școlilor și oprirea activităților școlare (care a însemnat somn de voie pentru copii)
  • lockdown (şi mai mult somn)
  • cursuri online (frustrare maximă)
  • vacanța de vară (aleluia)
  • toamna la școala offline (trezire foarte devreme în cazul nostru pentru că schimbat școala cu una mai departe)
  • școala offline
  • vacanța de iarnă (3 săptămâni – aici chiar că am dat totul peste cap. A mai simțit cineva așa?)
  • școala online
  • vacanța intersemestrială (1 săptămână)
  • școala offline (de trei săptămâni and still counting)

Am observat că odată cu școala online s-a modificat și somnul copiilor, ora de culcare și de trezire. Cum facem, în condiţiile astea, să păstrăm aceeași oră de culcare? Practic şi realist vorbind.

Psih. Mona Ciurezu: Înainte de orice, să analizăm câteva aspecte:

  • Fetele se trezesc singure sau au nevoie sa fie trezite?
    • Dacă se trezesc singure, ora de trezire nu le variază cu mai mult de 30-45 de minute, sunt bine dispuse în timpul zilei şi arată odihnite, atunci toate aceste schimbări nu sunt neapărat o problemă pentru ele. E ca şi cum s-ar fi mutat într-o altă ţară şi ceasul lor biologic s-a adaptat uşor orei respective.
    • Dacă fetele nu se trezesc singure, ora de trezire variază cu mai mult de 30-45 de minute sau în timpul zilei sunt obosite, mai nervoase, asta înseamnă că modificările nu sunt ok pentru ele şi este nevoie să intervii tu. Voi detalia imediat cum.
  • Astfel de schimbări pot crea probleme?
    • Da, pot. Impactul schimbărilor se va vedea în starea de spirit a copilului, oboseala influențează negativ gestionarea emoțiilor, împingerea limitelor şi uneori creșterea nesiguranței.
    • Dacă facem treceri bruște de la o oră la alta la culcare şi dimineața la trezire, corpul le resimte ca jetlag, punând presiune pe funcționarea sistemului hormonal. Știm că hormonii se produc în somn, inclusiv cei responsabili de creștere, de senzația de sațietate şi de alegerile alimentare – pe fond de oboseală crește riscul de a mânca carbohidrați şi zaharuri.
  • Cum păstram ora de culcare?
    • În primul rând, păstrând ora de trezire aceeași, cu un decalaj maxim 30-45 de minute, inclusiv în weekend.
    • În al doilea rând, păstrând o rutină identică seara.
    • În al treilea rând, eliminând expunerea la ecrane cu minim 90 de minute înainte şi intrarea în casă tot cu 90 de minute înainte. Când vin de afară le vine greu să intre brusc în rutina de seară şi îşi amintesc că mai vor să facă cine ştie ce activităţi înainte de somn.
    • Anunțarea copiilor cu 30 de minute înainte de începerea rutinei, pentru a avea timp să își încheie activităţile. De altfel, asta îi ajută deopotrivă să accepte mai uşor trecerea spre somn.
    • Crearea unei rutine de somn de liniștire. Aici putem vorbi de citit, de punerea jucăriilor la somn, separarea spațiului de joaca de cel de somn, exerciții de relaxare, respirație, recunoștință. Acestea din urmă pot fi aplicate foarte bine cu copiii mai mari de peste 5-6 anișori.
    • Păstrând rutinele de masă, cu o variație de maxim 30 de minute, de la o zi la alta.

Somnul copiilor în pandemie

Toate aceste lucruri ajută în primul rând să ne asigurăm că ceasul biologic al celor mici rămâne setat cum trebuie, că organismul lor știe la ce să se aștepte şi când. În acest fel, somnul va fi bun şi cantitativ şi calitativ, iar ei vor avea parte de toate beneficiile pe care acesta le aduce, de la starea de spirit la răbdare, concentrare, memorie bună şi sănătate bună.

Acum, dacă vrem să schimbăm obiceiurile de somn şi masă în vacanţă, e bine să nu ne așteptăm să se întâmple peste noapte, ceasului nostru biologic îi ia 5-7 zile să se regleze. În cazul în care ora curentă are o diferență mare faţă de cea la care vrem să ajungem, e bine să nu facem modificarea brusc (asta dacă nu avem încotro) şi să avem o scădere cu 15 minute o dată la 3 zile pentru a face adaptarea graduală a ceasului biologic.

somnul copiilor în pandemie

Somnul părinților în pandemie

Cât despre toate modificările asupra somnului în pandemie, observ părinți în jurul meu care spun că se trezesc în jur de 4.30 dimineața și nu îi mai ia somnul, nu mai reușesc să adoarmă. Și eu mă număr printre ei. Ce se întâmplă? Este normal? Este un alt ritm al corpului? Este epuizare? Ce recomandări ai pentru igiena somnului atât la adulți, cât și la copii, astfel încât să avem rutine sănătoase, ancorate și să nu le schimbăm la prima bătaie de vânt.   

Psih. Mona Ciurezu: Pandemia vine cu multe schimbări pentru noi, de la schimbări de rutine, ce ne dădeau siguranță, ne ajutau să ne relaxăm şi să ne descărcăm emoțional, la schimbări care vin din zona incertitudinilor: că nu știm cum va fi ziua de mâine, dacă vor fi deschise școlile sau nu, dacă locul de muncă este la risc, dacă putem merge în vacanţă anul acesta şi altele asemănătoare. Toate aceste lucruri pot activa depresia şi anxietatea, iar acestea două pot influența somnul. Depresia poate duce şi la hipersomnie, însă am observat că în pandemie au dus mai degrabă la insomnie, fie insomnie de adormire, fie de readormire, aşa cum e trezitul tău la 4.30 dimineața.

Ce este de făcut în astfel de cazuri?

  • Să încercam să fim în contact cu nevoile noastre şi să nu mergem pe pilot automat, să vedem de ce anume avem nevoie şi ce putem face pentru aceste nevoi, ce este momentan în controlul nostru şi ce nu.
  • Să avem momente de 15-30 de minute, într-o zi sau două, în care să ne dăm voie să ne gândim la ce se întâmplă, să ne îngrijorăm pentru cum ar putea să arate viitorul. Dacă nu oferim spaţiu de manifestarea acestor părţi din noi care se îngrijorează şi nu le ascultăm, vor veni peste noi fix când nu trebuie, ne vor trezi din somn şi ne vor bulversa. Când le dăm ascultare, ele vor scădea ca intensitate, iar riscul de insomnii scade.
  • Atunci când ne trezim prea devreme, să nu ne apucăm de muncă, de citit mesaje pe telefon, de deschis emailuri sau să stăm în pat încercând în zadar să readormim. Dacă în maxim 30 de minute nu ne ia din nou somnul, ne ridicăm din pat, mergem într-o zonă slab luminată, unde putem citi, medita sau asculta nişte muzică relaxantă. Când simţim că somnul revine, ne întoarcem înapoi în pat. În cazul în care avem gânduri obsesive care nu ne dau pace, le putem nota pe telefon sau pe o foaie de hârtie şi ne spunem că vom reveni la el dimineață, când ne trezim.
  • Să facem lucruri care ne scot din “cap” şi ne orientează către corp. O meditație de scanare corporală poate fi o opțiune bună. Să fim atenţi la corp, să ne relaxăm ne ajută să aducem starea de somn.

somnul adulților în pandemie

Sper că îți este util interviul. Dacă treci și tu prin aceste situații, m-aș bucura să vorbim. Scrie-ne în comentarii 😊.

În următorul articol vorbesc cu Mona despre cum pot să adoarmă ușor, în aceeași cameră, doi frați cu temperamente diferite.

Text: Ana Nicolescu

Foto: Pexels.com

S-ar putea să-ți placă și

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Bifați căsuța de selectare GDPR

  • Acest formular îți colectează numele, e-mailul și conținutul, pentru a putea urmări comentariile plasate pe site. Pentru mai multe informații, consultați politica noastră de confidențialitate, unde veți primi mai multe informații despre unde, cum și de ce stocăm datele dvs.