All posts tagged: prematuritate

“Pui de om în terapie”, proiect al Asociației Unu și Unu pentru secțiile de neonatologie

Asociația Unu și Unu vrea să transforme neonatologiile din România în centre de îngrijire “Family and Infant Neurodevelopmental Care”, centre în care părinții pot avea grijă de copiii lor născuți prematur. Asociația Unu și Unu demarează în luna mai proiectul “ Pui de om în terapie”, un proiect inovator pentru neonatologiile din România. Două secții de terapie intensivă (Maternitatea Polizu, Institutul Național pentru Sănătatea mamei și copilului și  Maternitatea Dominic Stanca, Spitalul Clinic Judetean de Urgență Cluj-Napoca) vor fi transformate – într-un proces ce se va derula pe parcursul a 2 ani – în Family and Infant Neurodevelopmental Care, centre în care nu numai că este permisă prezența părinților în terapie, dar aceștia sunt învățați să aibă grijă de puiul lor prematur sau îndelung spitalizat, evident după ce acesta este stabilizat. Ce aduce nou “Pui de om în terapie” Bebelușii prematuri, cei bolnavi și cei abandonați sunt tratați corespunzător din punct de vedere medical, însă este neglijată latura umană. Ei sunt doar pacienți, iar părinții doar vizitatori. “Prin acest proiect ne dorim să venim în …

Ce inseamna sa fii parinte de prematur in Romania?

Diana Gamulescu mi se pare un om delicat, cu suflet de inger, dar cu determinarea si puterea celui mai performant robot. Impreuna cu Corina Croitoru, fondatorul Asociatiei Unu si Unu, ea a lansat un proiect unic in Romania. Il aflati citind gandurile, trairile, provocarile sistemului medical din Romania si lucrurile minunate pe care le fac cele doua mame care au nascut acum cativa ani, prematur.   Daca ar fi sa te pui in pielea unui bebelus abia nascut prematur, ce ai simti? Care ar fi traseul senzorial, emotional, fizic pe care l-ai simti pana ai ajunge acasa? Diana Gamulescu: O, Doamne! Am incercat de multe ori sa-mi imaginez acest lucru. Si nu am putut sa-mi duc ideea pana la capat. De frica. De teama ca nu as suporta sa fiu intr-o lume straina, care sa ma intepe ba in maini, ba in picioare, ba sa-mi caute venele prin cap, sa traiesc intr-o agitatie, cu lumina in ochi mereu, piuituri permanente, sa ma manevreze in graba, sa-mi bage sonde pe gat pana in stomac si sa …

“Socks for life”. Suport si informare despre prematuritate

Ca sa continui seria de articole dedicate prematuritatii, astazi va povestesc despre proiectul Socks for Life, care isi propune sa aduca in lumina reflectoarelor prematuritatea, ca fenomen alarmant in continua crestere. Am aflat despre aceasta campanie la evenimentul organizat de asociatia “Unu si Unu” si Micolino. “Atat Asociatia Unu si Unu, cat si Micolino au aparut ca rezultat al experientelor noastre personale de mame de gemeni si prematuri, experiente care ne-au imbogatit viata si de la care am invatat cat de pretiosi sunt copiii nostri. Ne vom canaliza deci eforturile in a oferi suport moral parintilor care au copii prematuri, dar si pe informarea si educarea acestora referitor la o cat mai buna recuperare medicala a copiilor afectati de prematuritate”, declara Corina Croitoru, presedinte al Asociatiei Unu si Unu. Campania “Socks for life” va fi derulata pe parcursul unui an prin diverse actiuni si are deja  alaturi personalitati artistice care vor interpreta intr-o maniera personala viziunea asupra prematuritatii. Astfel, fiecare sosetuta de prematur va fi speciala, puternica, norocoasa, invingatoare, rara, precum copiii nascuti inainte de termen. …

Imagineaza-ti 1 900 de body-uri putin mai mari decat palma ta. Fiecare simbolizeaza un copil care nu a mai apucat sa-l foloseasca.

Pampersul parea nedesfacut, pus asa, aplatizat, cum il scoti din bax. Mainile si picioarele erau o idee mai groase decat firele care il conectau la incubator pe micul copil nascut prematur. Erau mai multe incubatoare, doua donate de Salvati Copiii. Daca nu-mi spunea Adina: “uite-l si p-asta mic, e nascut acum o luna”, eu nici n-as fi observant ca in cutiile cu geamuri de plastic cineva se lupta sa supravietuiasca. Cei mai multi erau asezati pe burta, unii respirau linistit, altii sacadat, toti erau inca acoperiti de lanugo. Toti mi s-au parut mici luptatori, hotarati sa traiasca si sa fie iubiti si alintati de mangaierile parintilor lor. M-am gandit ca trebuie sa ai multa putere si credinta in Dumnezeu, ca mama, sa poti trece prin asta. Nu stiu daca am stat mai mult de 5 minute in sectia de prematuri a maternitatii Cantacuzino, insa m-au incercat emotii si sentimente de toate felurile: mila, afectiune, revolta fata de sistem, furie, dor de fetele mele, multumire ca ele sunt sanatoase, intrebari la care nimeni nu stie raspunsul, …