Care este diferența dintre sănătos și nutritiv, cum este folosit abuziv termenul de sănătos, ce se înțelege prin nutritiv? Cum să nu ne complicăm existența gătind haotic și nici lista de cumpărături? Către ce alimente este indicat să ne orientăm pentru a fi cât mai convinși că sunt de calitate? Cum putem revigora bucătăria românească? Este stilul de viață sănătos mai scump decât cel nesănătos? La toate aceste întrebări răspunde Larisa Petrini. Dar înainte de toate să aflăm…
Cine este Larisa Petrini?
Larisa Petrini: Mămică urbană :), Health Coach cu dublă certificare internațională (Institute for Integrative Nutrition din New York și Cornell University) și ambasador Jamie Oliver pentru Food Revolution Day. Sunt pasionată de natură, educație și volunturism (călătorii cu voluntariat inclus).
Există o întrebare pe care o primesc frecvent când încep să vorbesc despre alimentație: La poluarea și la prețurile din ziua de azi, ce mâncare mai este sănătoasă? Îți propun să le luăm pe rând.
Mai există mâncare sănătoasă în zilele noastre? Și poate ar trebui să vorbim aici despre produse sănătoase, începând cu fructe, legume și mergând către produse (ne)rafinate, (ne)procesate: zahăr, orez, paste etc.
Larisa Petrini: Mâncarea/alimentația nu este sănătoasă, ci nutritivă. Avem toate premisele să fim sănătoși dacă consumăm mâncare nutritivă, nu sănătoasă. Este, poate, o formă personală de protest împotriva terminologiei abuzive în relație cu ceea ce ar trebui să fie “sănătos”. Cei 14 ani petrecuți în domeniul comunicării m-au învățat că nu e lucru puțin să faci abuz de cuvinte. Nu e de mirare că ajungem să facem confuzie atât de ușor între expert și “expert”, nutriționist și “nutriționist”, sănătos și “sănătos”.
Revenind la întrebare ta, răspunsul este DA, există în continuare foarte multe alimente nutritive la îndemâna noastră. Prin nutritiv, înțeleg, că acel produs conține nutrienții de care corpul meu are nevoie pentru a funcționa corespunzator. Îmi pun întrebarea despre ce este nutritiv în momentul în care îmi fac lista de cumpărături și înainte să le prepar/gătesc. E bine să îmi propun să nu-mi complic nici lista de cumpărături, nici existența. Personal, gătesc o dată la 2-3 zile și am tot timpul în frigider 1-2 baze (orez integral fiert, friptura de curcan, dressing pentru salate făcut în casă) ca să îmi ușureze serile prin scurtarea timpului alocat gatitului. Tot o dată pe săptămână prepar 1-2 paste, bune pentru situatii de avarie în care îmi vine să mă agăț de covrigi: salata de vinete, humus, pate de ficat făcut în casă, pastă de masline sau pastă de pește.
Către ce alimente este indicat să ne orientăm pentru a fi cât mai convinși că sunt de calitate (că au nutrienții necesari, că nu sunt injectate cu diferite substanțe, că nu sunt coapte prin diferite procedee pe vapoare sau în TIR-uri etc.). Sunt produsele autohtone, cele românești, de sezon, o variantă sănătoasă?
Larisa Petrini: Cumpăr împăcată fructele și legumele (pe care le țin 10 minute în apă cu o lingură de bicarbonat de sodiu pentru a le mai curăța de pesticide), măsline, carne de curcan (restul din surse verificate), pastramă de macrou, conservă de sardină, paste/orez integral(e), brânză de capră, chefir, ouă, unt, leguminoase (fasole roșie, năut, linte). Evit somonul și tonul (deși sunt foarte populare la noi), sunt atentă la pâine (prefer feliile de pâine dezhidratate) și evit aproape în totalitate dulciurile și produsele semipreparate sau hiper procesate. Iubesc piețele și cumpăr foarte des produse de la țărani sau producători locali.
Bucătăria tradițională românească este una cu grăsimi, cu prăjeli, cu rântanșuri. Cum putem revigora bucătăria românească? Bunicii noștri puteau să mănânce slănină și prăjeli pentru că mergeau apoi la muncă în câmp sau dădeau la lopată munți de zăpadă, aveau activitate fizică intensă. Acum nu mai depunem același efort fizic, dimpotrivă, avem o viață sedentară.
Cum putem aduce culoare, savoare platourilor românești, dar în același timp să avem o alimentație sănătoasă, viguroasă, fresh, adaptată eforturilor pe care le facem în prezent?
Larisa Petrini: Pe scurt, mai puțină carne, mai multe legume proaspete și combinații mai simple. Nu sunt adepta extremelor și nu fac parte din niciun “trib alimentar” (vegani, raw vegani, vegetarieni). Îmi propun să mănânc corect în 80% din timp și îmi las 20% pentru derapaje. Le avem cu toții. Cred că e mai bine să ni le asumăm de la bun început în loc să mâncăm și să ne încărcăm cu sentimente inutile de vină.
Este stilul de viață sănătos mai scump decât cel nesănătos? Teoretic, cei care muncesc la câmp sau în sere, adică producătorii locali, nu cheltuiesc bani pe linii de asamblare, pe procesarea alimentelor, pe ambalare, pe promovare, marketing, plasare în supermarketuri, taxă de raft. Însă un stil de viață sănătos este o investiție atât financiară, cât și ca timp și energie. Laptele vegetal este mai scump ca laptele de vacă. Semințele, nucile, fructele deshidratate, baby spanac, rucola, nucile de cocos, fulgii din drojdie, germenii, vlăstarii sunt mai scumpi decât covrigii, pateurile, prăjiturile. Torturile vegane sunt mai scumpe decât cele pline de coloranți și prafuri magice. Pâinea cu maia se face mai greu decât pâinea albă. În plus, ustensilele necesare unei alimentații sănătoase sunt destul de scumpe și este nevoie de ele: blender, storcător la rece, steamer, dezhidrator de fructe și de legume, germinator. În cazul alimentației vegane este esențială răbdarea, coordonarea și sincronizarea și aș menționa aici o regulă de bază, aceea că semințele, nucile, lintea, fasolea se lasă la îmnuiat cu o seară înainte de a fi gătite. O oală de sarmale ține o săptămână, o oală de supă de linte ține 2-3 zile.
Cum ne putem adapta acestui stil de viață cât mai lin? Este alimentația sănătoasă un lux sau este, de fapt, o invitație la a cheltui cu cap, de a nu risipi mâncarea, de a cumpăra cumpătat, atât cât avem nevoie, ținând cont de nevoile corpului, nu de dorințele minții?
Larisa Petrini: Depinde ce înțelege fiecare prin “stil de viață sănătos”. Daca îmi propun să fac dulciurile în casă, să înlocuiesc pâinea cu alți carbohidrați complecși (orez, paste integrale), să cumpăr și să folosesc ustensile mai puține și să gatesc mai simplu și mai des, s-ar putea să îmi simplific brusc existența. Steamer-ul, blender-ul și storcatorul de fructe sunt achiziții necesare. Nu cred ca un dezhidrator de fructe sau un germinator sunt piese obligatorii în bucătărie … Mi se pare esențial să facem diferența între marketing și realitate. Marketing-ul se aplică și produselor raw, ustensilelor inutile, curelor de detox, taberelor de slăbit. O întreagă industrie, la fel de lacomă de câștig, înflorește de la o zi la alta. Singura diferență este aceea că e mai „tânără” și se numește „sănătos”, „organic” sau „natural”. Foarte multe lucruri ne sunt brusc necesare, de la pâinea cu maia, torturi raw (apropo, foarte calorice), germinatoare sau diete de detoxifiere (cele cu sucuri nepasteurizate fac cariera frumoasă în ultima vreme). Rezultatul? Trăim și mâncăm complicat, avem parte de boli complicate. Simplu e frumos. Nu am nevoie să mănânc 3 feluri de mâncare la o masa și nici nu am nevoie să mănânc obligatoriu două gustări dacă nu simt nevoia.
Ultima temă pe care aș vrea să o atingem este cea a hidratării. Ce apă este bine să bem? Apă plată îmbuteliată, apa minerală, apă de la chiuvetă, apa filtrată de la chiuvetă, apă de la dozator? Ce este apa infuzată? Ce beneficii aduce?
Larisa Petrini: Evit apa îmbuteliată în plastic (estrogenul sintetic trece din plastic în apă). O cumpăr pe cea în sticlă dacă nu am apă de la robinet filtrată la îndemână. Apa infuzată/vitaminizată este și ea în regulă pentru că ne ajută să ne împrietenim cu „apa fără gust”, atunci când nu reușim să ne hidratăm suficient. Mai trebuie spus că nu exista studii care să arate că apa preia într-adevăr din vitaminele acelor fructe/legume.
