86% dintre copiii sunt certați de către cadrele didactice atunci când greșesc

Salvați Copiii Romania o campanie socială pentru a combate violența împotriva copiilor: Copiii fără etichete. Campania a urmărit conștientizarea violenței împotriva copiilor din societatea românească, generarea unei schimbări de atitudine față de această violență, precum și generarea unei schimbări de paradigmă în educația copiilor, prin:

  1. înlocuirea practicilor violente cu metode educaționale pozitive,
  2. respectarea copilului în locul umilirii lui,
  3. renunțarea la indiferență și acceptare față de violentă împotrivă copiilor.

Abordarea strategică a acestei campanii a pornit de la două premise susținute prin studii de specialitate:

1. Evaluările psihologilor și ale specialiștilor referitoare la impactul suferințelor și al violenței fizice, verbale și emoționale asupra copiilor și asupra viitorilor adulți.

2. Practicile educaționale tradiționale din societatea românească, atât din familie, cât și din școală, care folosesc încă violența sub diverse forme, plecând de la stereotipul negativ potrivit căruia ”copiii sunt răi și pot fi educați doar cu forța”.

Campania sintetizează toate formele de violență împotriva copilului într-un singur concept: ”eticheta”, din două motive:

1. Stereotipurile care îi fac pe adulți să-i vadă pe copii că fiind răi sunt de fapt aplicate acestora, fără să aibă o legătură cu structură lor psiho-emoțională. Copiii au nevoi emoționale pe care nu știu să le exprime, au comportamente adecvate vârstei și etapelor de dezvoltare care pot să nu corespundă așteptărilor adulților, au un mod de a se exprima, care poate să nu fie întotdeauna pe înțelesul adulților. Unii adulți pot eticheta în mod negativ aceste comportamente și stări, iar de aici să apăra diverse forme de violentă.

2. Violența educațională – bătaie, jigniri, abuz emoțional – lasă urme asupra copiilor și îi marchează pe viitorii adulți, putând activa comportamente și stări psiho-emoționale de-a lungul întregii vieți, asemenea unei etichete care încorsetează și încadrează, printr-o generalizare limitativă.

Cu alte cuvinte, bătaia, umilință, jignirile programează la eșec, iar efortul depus de un copil sau de un adult ca să scape din această programare a suferinței este uriaș.

Campania i-a invitat pe adulți să lase la o parte stereotipurile din societate și să se raporteze la ceea ce sunt copiii prin natură lor: copiii sunt buni; ei trebuie doar ajutați să se dezvolte prin educație pozitivă, pentru a crește echilibrați și pentru a deveni ”Oameni Mari”. De asemenea, campania a vizat toate formele de stereotipuri și de stigmatizare a copiilor, inclusiv pe cele etnice.

vizual_415x300

Etichetele din copilărie prind viață în adulți. Dezlipește eticheta!

Realitatea cifrelor: 86% dintre copiii sunt certați de către cadrele didactice atunci când greșesc; 38% dintre părinți afirmă că bat copiii și 63% dintre copii afirmă să sunt bătuți acasă de către părinți. 

Cifre îngrijorătoare arată că, în ciuda interzicerii prin lege încă din 2004 a oricărei forme de violență asupra copiilor în familie, părinții nu doar că încă utilizează pedeapsa corporală în practica educațională de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciază pozitiv bătaia că mijloc de educație a copilului.

Convingerea că prin pedepsire copiii vor învața acele lecții este extrem de rândul părinților. Cu toate astea, ceea ce copiii învață este total diferit de ceea ce părinții își doresc să învețe.

4 dintre consecințele pedepsei fizice emoționale familie

  • Slăbește legăturile de atașament între părinți și copii. Copiii depind de părinți pentru a fi în siguranță. Când părinții îi rănesc fizic sau emoțional, copiii învață că nu pot avea încredere în părinții lor pentru a fi protejați. O legătură slabă între părinți și copii poate duce la dificultăți emoționale și comportamentale.

    2. Afectează dezvoltarea emoțională a copiilor. Copiii au nevoie să știe că sunt valoroși. Pedepsele fizice și umilitoare pot fi simțite de către copii ca o respingere din partea persoanelor de care au cea mai mare nevoie pe lume. Această experiență poate avea efecte negative pe termen lung pentru construirea sentimentului de valoare personală. Copiii care sunt pedepsiți fizic sunt mult mai predispuși să dezvolte anxietate și depresie, să consume droguri și alcool, să dezvolte tulburări severe de sănătate mentală. Copiii care sunt pedepsiți emoțional sunt mult mai predispuși să aibă stimă de sine scăzută, să fie instabili emoțional, să aibă dificultăți în a deveni independenți, să fie retrași social, introvertiți sau extrem de complianți, să aibă simptome de depresie și gânduri de suicid.

    3. Poate crea resentimente, frică și ostilitate față de părinți, pe care copiii nu le exprimă în mod direct. Îi poate face pe copii să mintă. Aceste efecte duc la creșterea nivelului de agresivitate la copii, la creșterea nivelului de violentă între frați și colegi, iar mai târziu, la intimidarea, agresiunea și rănirea partenerilor de cuplu. Ele sunt asociate cu minciuna, furtul și violența.

    4. Bătaia are efecte pe termen lung și afectează modul în care viitorul adult se va comporta și se va simți în contexte tipice vârstei adulte. Cele mai frecvente consecințe ale comportamentului abuziv din copilărie în viața de adult sunt:

  • perpetuarea comportamentului abuziv în relație cu proprii copii sau cu partenerul de viață;
  • eșec relațional;
  • eșec profesional;
  • ratrea potențialului individual de dezvoltare;
  • risc de apariție a tulburărilor de sănătate mintală;
  • dificultăți de adaptare;
  • consum de substanțe.

57 % dintre copii trăiesc stări emoționale de anxietate, retragere, încordare

fg

Consecintele abuzurilor din scoli nu sunt deloc de negliat:
  1.  Tensionează relația cadru-didactic elev, generând în rândul elevilor emoții de teamă, anxietate, îngrijorare, frică, nesiguranța, furie și frustrare.
  2. Afectează în sens negativ stima de sine a elevului, prin eșecul în a oferi informații cu privire la competențele și resursele elevului, precum și prin evidențierea excesivă a limitelor acestuia.
  3. Sunt lipsite de orice valoare educațională, prin ignorarea mecanismelor de învățare ale elevilor, care, conform studiilor de specialitate din științele educației și din psihologie, sunt activate cu ajutorul următorilor factori:
  • feedback pozitiv;
  • lăudarea efortului depus;
  • arătarea unor modele pentru / exemplificare a alternativelor corecte/pozitive;
  • întărire a efortului depus de elev în sarcină, și nu a rezultatului final;
  • comparare a rezultatului copilului cu nivelul performanței personale anterioare, pentru a-i arăta dezvoltarea sa personală, și nu cu peformanța celorlalți elevi etc.
  • cresc rezistența copiilor la actul didactic.

 Studiul Salvați Copiii România are o marjă de eroare de +/- 2,5%. Cercetarea s-a realizat urmărind două direcții: o abordare de tip calitativ (reliefarea percepțiilor) și o abordare de tip cantitativ (măsurarea opiniilor părinților și copiiilor). Pentru abordarea de tip calitativ, metodă de cercetare folosită a fost focus group-ul, la care au participat între 6 și 12 persoane din principalele județe ale României. Pentru abordarea de tip cantitativ, metodă folosită a fost interviul. Au participat 1.436 de familii din 58 de localități din România. Interviurile s-au desfășurat la domiciliul subiecților în perioadă mai – iulie 2012.

Informații oferite de Salvați Copiii

S-ar putea să-ți placă și

1 comentariu

  1. Este greu este ca un parinte sa recunoasca ca a gresit iar cand recunoasteeste foarte greu sa se schimbe.Lupta cu tine,invinge “demonii” proprii spre binele copilului.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Bifați căsuța de selectare GDPR

  • Acest formular îți colectează numele, e-mailul și conținutul, pentru a putea urmări comentariile plasate pe site. Pentru mai multe informații, consultați politica noastră de confidențialitate, unde veți primi mai multe informații despre unde, cum și de ce stocăm datele dvs.