Vineri am fost la conferința care a precedat cel mai mare event Food Revolution Day în România, ce a avut loc anul acesta pe 20 mai la Conacul Golescu Grant. Mă grăbesc să vă zic ce am aflat și nu e nimic din ce nu știm cu toții, doar că uneori nu (vrem să) facem legăturile logice. Și poate și mai grav decât atât, problema nu e că nu știm, problema este că nu punem în aplicare ceea ce știm.
Conferința s-a numit Copilul consumator în era obezității și a fost moderată de Larisa Petrini, ambasador Food Revolution și omul care a reunit în acest an alți 19 ambasadori pentru a mișca lucrurile într-o direcție pozivită în legătură cu alimentația copiilor în România. De fapt simt că această conferință este doar începutul unei mișcări ample de conștientizare a epidemiei de obezitate.
Speakerii conferinței au fost:
– Dr. Maximilian Drăgan – Expert în siguranța alimentelor. Fondator Asociația Română despre Mâncare
– Olivia Petre – Specialist în comunicare și publicitate, D&D Research
– Dr. Psih. Adela Raluca Moldovan – Psihoterapeut specialist
A trecut ceva timp de când nu am mai participat la o conferință cu speakeri atât de informați, de firești și care, prin exemplele date, au arătat că și ei, la rândul lor, sau membrii familiilor lor, mai greșesc când vine vorba de alimentația copilului. Ei au explicat de ce contextul social este unul favorabil epidemiei de obezitate infantilă.
La baza cauzelor obezității stau două trenduri globale:
- Schimbarea obiceiurilor alimentare (creșterea aportului de alimente concentrate caloric, bogate în grăsimi și zaharuri dar sărace în vitamine, minerale și micro nutrienți)
- Creșterea dramatică a sedentarismului (urbanizarea, noile tehnologii – TV, tablete, telefoane, jocuri video și metodele moderne de transport)
Mâncăm tot mai mult/mai greu, ne mișcăm tot mai puțin.
Copiii consumă mai multe tipuri de media adesea simultan: tabletă, telefon, PC, televizor. Specialiștii avertizează că pentru copiii peste 2 ani mai mult de două ore pe zi de uitat la tv sau alte monitoare este dăunător. Până la vârsta de 2 ani, nici nu se recomandă expunerea la monitoare.
Suntem pe locul al II-lea din 44 de țări la consumul de media exagerat la copii, conform Raportului OMS din 2014, HBSC Study.
În România, televizorul este foarte des întâlnit în dormitorul copiilor sau a părintelui cu care dorm. S-a demonstrat că statul la ecran a devenit cea mai importantă activitate, ca durată, după somn, pentru copii. Privitul la un ecran declanșează anumite asocieri alimentare de tip junk food: popcorn, nachos, boabe coapte de porumb, sucuri acidulate. Mare atenție că acestea devin prietenii nocivi ai copiilor nu doar în sălile de cinema.
Copiii care stau în fața ecranelor mai mult de 3 ore pe zi au cu 50% mai multe șanse să devină obezi vs cei expuși sub 2 ore.
La ce mesaje sunt expuși copiii? Misiunea Food Revolution Day 2017
Conform statisticilor valabile pentru SUA, în medie, jumătate din reclamele difuzate în cadrul emisiunilor pentru copii sunt la alimente, iar minim 75% dintre acestea promovează alimente nesănătoase:
- 34% dulciuri și snacks-uri,
- 28% cereale,
- 10% fast food,
- 4% lactate,
- 1% sucuri de fructe
- 0% fructe sau legume
Există o legătură directă dintre expunerea copiilor la reclame, pe de o parte și preferința copiilor și impactul ei asupra deciziilor de achiziție ale părinților
Uneori o singură expunere la reclamă poate influența preferința lor pentru un anumit produs și copiii de numai doi ani au abilitatea de a memora și reproduce cu exactitate mesaje publicitare.
Se estimează că cei mici urmăresc pe zi o medie de 10 reclame asociate mâncării (4 000 pe an)
De ce au relevanță aceste cifre? Pentru că până la 8 ani, copiii nu au capacitatea de a înțelege diferența dintre reclame și adevăr. Dacă în reclamă iese un Superman din pungă, asta se așteaptă și copiii să iasă atunci când desfac și ei punga.
Copiii mici nu au nicio șansă în fața publicității/ nu sunt pregătiți pentru postura de consumatori
Atunci când suntem față în față cu o ispită, problema nu este DACĂ vom ceda, ci CÂND vom ceda.
Cum e legislația în alte țări
State cu legislație strictă, Norvegia, Suedia și Quebec interzic publicitatea pentru copiii sub 12 ani și state precum SUA, unde se estimează că un copil este expus la 40.000 de reclame pe an.
EU Pledge este un set de norme la care România a aderat, care teoretic interzic publicitatea la alimentele nesănătoase pentru copiii sub 12 ani
Exemple pozitive
În 2012, Disney a interzis reclamele la mâncarea de tip “junk” în programele sale dedicate copiilor, a renunţat să mai sponsorizeze cu personajele sale meniurile Happy Meals şi s-a orientat spre un nou simbol, Mickey Check, care indică produsele sănătoase (campania lui Michelle Obama împotriva obezității)
În 2015, Subway a investit 41 milioane de dolari pentru o campanie de trei ani care încurajează obiceiurile alimentare sănătoase. “Playtime: Powered by Veggies”
În RO, mai 2017 un important producător de mezeluri a lansat campania „eticheta curată”, pentru reducerea conservanților din produse
Let the kids be kids, not consumers – Jamie Oliver
Speakerii de la conferință au atras foarte bine atenția asupra faptului că le dăm copiilor mesaje confuze. Ei văd în jur tot mai mulți adulți obezi și bolnavi, dar la tv, prințese cu siluete perfecte, vedete cu poze aranjate și revistele abundă de informații despre ce să mănânci să nu te îngrași. Tulburările de comportament sunt tulburări mentale.
Mi-a plăcut tare mult că cei prezenți au dat un exemplu pe care mulți dintre cei care mănâncă dezordonat îl dau în apărarea lor: bunicul meu mânca slănină și a trăit până la 98 de ani. Ideea e că nu ne mai pputem permite să mâncăm la fel pentru că nu mai trăim la fel. Bunicul după ce mânca slănină mergea la coasă, la fân, la săpat sau la dat zăpada mare cât casa.
Zahărul creează dependență. Nu e nevoie să mai spun. Sau e. Asociem zahărul și dulcele în general cu momente plăcute pentru că zilele de naștere le serbăm cu un tort, de Paște avem cozonac pe masă, de Crăciun copiii primesc Moși de ciocolată. Un aspect subliminal de care nu ne dăm seama este faptul că actorii care fac reclamă la alimente tip junk food arată incredibil de bine, par sănătoși, musculoși, cu dinții foarte albi, foarte zâmbitori. Însă, în realitate, cei care consumă acest tip de alimente sunt supraponderali, tenul este acneic, părul fără strălucire, iar tonusul lor general este foarte în slow motion.
Obezitatea este o boală, nu un simptom.
2/3 dintre copii nu iau micul dejun și cina în familie
Adolescenții cu anorexie și bulimie au un anumit grad de singurătate. Lipsește contacul ochi în ochi cu membrii familiei, conectarea, interesul unul pentru celălalt, sprijinul, sentimentul de apartenență. Chiar dacă la adolescență, copiii par că vor să scape de părinți, ei au în continuare nevoie să îi simtă ca o plasă de siguranță. Aparenta izolare provinde din faptul că încep să exploreze pe cont propriu cine sunt. Mesele în familie sunt momente minunate de conectare.
Cei prezenți la eveniment au propus un experiment pentru a determina comportamentul alimentar al copilului. Eu o să-l fac pentru că la noi în familie vin mesaje diferite referioare la alimentați și stimuli fel de fel. Mergeți cu copilul într-un supermarket, dați-i un coș pe care să-l umple timp de 30 de minute cu absolut tot ce dorește să mămânce. Astfel veți determina comportamentul lui alimentar. Apoi, opțional, dar indicat ar fi să vedeți câtă cantitate de zahăr conțin acele produse și să îi arătați concret câte lingurițe de zahăr conțin 5 biscuiți și care sunt efectele.
Oferiți-le copiilor un start sănătos în viață.
Educația alimentară face parte din cei 7 ani de acasă.
Text: Ana Nicolescu
