Am participat până acum la multe conferințe pentru părinți și doar la două pentru educatori. Ambele au fost organizate de Kinderpedia și la ambele am avut onoarea să fiu invitată ca speaker. La cea de anul trecut, în sală au fost educatorii și managerii grădinițelor din sistemul privat. La cea de anul acesta, cei din mediul public. Diferențele și asemănările vi le spun într-un alt articol. Acum pot să vă spun că la nivel de organizare, Kinderpedia a continuat parteneriatul cu Oana Moraru, a păstrat structura cu 3 speakeri, specialiști în educație și cu un panel cu bloggeri de parenting.
Mai mult ca la conferința de anul trecut, sâmbătă, pe 15 februarie, am aflat concret ce se așteaptă educatorii de la noi ca părinți și mi-a fost atât de util să știu, cu toate că sunt de bun simț așteptările lor și cumva ar fi trebuit să fie intuitive.
Ce așteptări au educatorii de la părinți
Oana Moșoiu, trainer și expert în educație, a deschis conferința și a vorbit despre rolul familiei în educație în etapa preșcolară. În viziunea ei, confirmată de cei 180 de dascăli din sală, pentru ca procesul educațional să vină pe o bază bună, părinții trebuie:
- Să se asigure că al lor copil a dormit cât a avut nevoie și că cel mic ajunge la grădiniță odihnit
- Să îi dea copilului să mănânce acasă înainte să ajungă la grădiniță.
- Să continue rutina de la grădiniță pe cât posibil, ținând seama că sunt două contexte diferite, cel de acasă și cel de la grădiniță.
- Să aibă grijă la cât timp îl expun pe copil la ecrane și gadgeturi, mai ales până la vârsta de 12 ani.
- Să fie sănătoși fizic. O sănătate bună fizică este necesară în procesul de învățare.
- Să nu li se ofere prea mult zahăr
- Să colaboreze cu educatorul de la clasă și să îl crediteze, să aibă încredere în experiența lui și să nu-l denigreze în fața copilului oricât de mult nu ar fi de acord cu ce face. Treburile de oameni mari se discută între adulți, punctual cu educatoarea de la clasă.
- Să fie onești atunci când trec printr-o situație grea acasă și copilul exprimă frustrările prin comportament neadecvat.
- Să pună în copii valori morale încă de acasă. Să nu se aștepte că doar grădinița sau școala trebuie să facă asta.
Ce așteptări au educatorii de la copii?
- Să vină cu deprinderi de bază din familie, măcar un minim nivel de autonomie: să știe să se spele pe mâini, să mănânce singur etc.
- Să coopereze
- Să vină cu drag
- Să vină cu un limbaj corespunzător
- Apartenență la un grup social
Ce așteptări au părinții de la educatori?
- Copiii să învețe mult
- Să fie în siguranță
- Să fie educat doar copilul propriu
- Copiii lor să fie fericiți
- Copiii să fie protejați
- Să aibă control asupra a tot ce se întâmplă la grădiniță
Cum ne comunicăm așteptările?
Oana Moșoiu le-a recomandat educatorilor din sală să formuleze în ședință internă și apoi să scrie clar pe afișe la vedere în dreptul claselor, care sunt așteptările lor. Să evalueze dacă aceste așteptări le sunt cunoscute părinților, dacă sunt explicite, negociate, agreate, revizuite și puse în practică. De asemenea le-a recomandat educatoarele să-i facă pe părinți conștienți că timpul petrecut în familie este foarte important și că peste 10 ani, ce face părintele acum la job, poate nu va fi foarte important, dar ce face acum cu copilul, da.
Cum poate grădinița să implice comunitatea în activitățile de zi cu zi?
Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Finlandeze Sibiu, a prezentat legăturile grădiniței cu comunitatea, cum se pot implica ONG-urile în diversificarea activităților grădiniței, cum pot cei mici să meargă în fabrici și companii, să vadă și procesul, nu doar produsul final. Colaborările cu comunitatea sunt periodice și pe teme de interes la momentul respectiv. Rumoarea din sală m-a făcut să cred că aceste ieșiri organizate, identificarea ONG-urilor, statul în aer liber în copaci și bălți sunt departe de realitatea sistemului public. Cu toate astea, cunosc educatoare care fac astfel de activități cu bucurie și încredere și sunt dispuse să ceară ajutor să îmbrace și să dezbrace 27 de copii, să le pună hainele la uscat când vin de afară, să facă o strângere de fonduri implicând comunitatea părinților de la grădiniță și Salvați Copiii, ONG-urile de mediu sau să se implice în cazuri umanitare. Se întâmplă la grădinița Colț de Rai din Drumul Taberei, acolo unde au fost Măriuca și Julie.
Kinderpedia, digitalizarea comunicării
Evelina Necula, co-fondator Kinderpedia, a povestit despre digitalizarea comunicării și administrării în învățământul preșcolar. Platforma Kinderpedia le aduce educe educatorilor mai multe ore libere pe săptămână, între 6 și 9, ceea ce le-a venit greu să creadă educatorilor din sală. Informația poate fi verificabilă la cei care au implementat deja această aplicație pentru fluidizarea comunicării cu părinții. Care sunt facilitățile?
- Planificarea activităților
- Prezență și raport zilnic
- Notificări push
- Meniu săptămânal
- Foto&video
- Facturare automată
„Am construit și promovat o soluție prin care tehnologia ajută educația timpurie și conectează grădiniță cu familia. De ce? Pentru că credem din tot sufletul în beneficiile acestui dialog. Suntem convinși că doar prin comunicare transparentă se poate obține încrederea și doar într-un climat de încredere, copiii se pot dezvoltă armonios. Și exact aceasta este misiunea Kinderpedia, să transforme educația preșcolara, optimizând procesele administrative și plasând colaborarea între educator și părinte chiar în centrul actului educațional.”
Oana Moraru, consultant educațional, a vorbit despre evoluția copilului în etapa preșcolară și cum urmărim progresul. Am scris pe acest subiect pe blog în nenumărate articole cu Oana, vă invit să le citiți dacă sunteți curioși.
Studiile despre creier arată că nivelul de atenție, capacitatea de a rămâne în flux a unui copil se fixează adesea până la 5 ani. Fundamental, fereastra pentru gândirea logică-matematică este între 2-5 ani. […] Atenția la grădiniță trebuie dezvoltată din corpul copilului, prin activități specifice de mișcare. Un copil care la 4 ani nu face forfecări corect nu poate sta atent la o activitate academică ulterior. Statistic, doar jumătate dintre copiii pe care i-am văzut pot să facă asta. […] Avem generații care stau prea puțin afară. Nu se zgârie, locurile de joacă sunt mult prea sigure. Pentru că nu se lovesc, nu își conștientizează limitele propriului corp.
Bloggerii părinți față-n față cu educatorii din sistemul public
În următorul articol vă povestesc despre comunicarea părinte-dascăl și despre cum am simțit eu grupul de educatori din sistemul public când am vorbit în panel alături de Gabriela Maalouf, Diana Vijulie și Daniel Osmanovici. Eu am evidențiat oportunitatea creării de comunități de părinți și dascăli în care fiecare să se dezbrace de rol, să comunice constructiv, din aceeași tabără. Gabriela Maalouf a întărit importanța comunicării pozitive și beneficiile ce rezultă din căutarea și valorificarea aspectelor bune din orice relație: educator – părinte sau educator – copil. Diana Vijulie a vorbit despre rolul determinant al încrederii între dascăl și părinte. Daniel Osmanovici a adus în discuție responsabilitățile unei educatoare de la stat, care are în grijă de două sau de trei ori mai mulți copii decât una dintr-o grădiniță privată, deseori cu mai puțin ajutor.
Text: Ana Nicolescu
Foto: Kinderpedia
